2 intrări

9 definiții

abstenționíst, ~ă [At: DEX2 / P: ~ți-o- / Pl: ~iști, ~e / E: fr abstentionniste] 1 a Care aparține abstenționismului. 2 a Privitor la abstenționism. 3 smf Adept al abstenționismului.

ABSTENȚIONÍST, -Ă, abstenționiști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține abstenționismului, privitor la abstenționism. 2. S. m. și f. Adept al abstenționismului. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. abstentionniste.

ABSTENȚIONÍST, -Ă, abstenționiști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține abstenționismului, privitor la abstenționism. 2. S. m. și f. Adept al abstenționismului. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. abstentionniste.

abstenționíst (-ți-o-) adj. m., s. m., pl. abstenționíști; adj. f., s. f. abstenționístă, pl. abstenționíste

abstenționíst adj. m., s. m. (sil. -ți-o-), pl. abstenționíști; f. sg. abstenționístă, pl. abstenționíste

ABSTENȚIONÍST, -Ă adj. Referitor la abstenționism. // s.m. și f. Adept al abstenționismului. [< fr. abstentionniste].

abstenționíst, -ă adj., s. m. f. (adept) al abstenționismului. (< fr. abstentionniste)

abstenționist m. cel ce se abține sistematic dela exercițiul unui drept sau al unei funcțiuni.

*abstenționíst, -ă s. și adj. Partizan al abținerii de la o acțiune.

Intrare: abstenționist (adj.)
abstenționist adjectiv admite vocativul
  • silabație: -ți-o-nist
adjectiv (A6)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • abstenționist
  • abstenționistul
  • abstenționistu‑
  • abstenționistă
  • abstenționista
plural
  • abstenționiști
  • abstenționiștii
  • abstenționiste
  • abstenționistele
genitiv-dativ singular
  • abstenționist
  • abstenționistului
  • abstenționiste
  • abstenționistei
plural
  • abstenționiști
  • abstenționiștilor
  • abstenționiste
  • abstenționistelor
vocativ singular
  • abstenționistule
  • abstenționiste
  • abstenționistă
  • abstenționisto
plural
  • abstenționiștilor
  • abstenționistelor
Intrare: abstenționist (s.m.)
  • silabație: -ți-o-nist
substantiv masculin (M9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • abstenționist
  • abstenționistul
  • abstenționistu‑
plural
  • abstenționiști
  • abstenționiștii
genitiv-dativ singular
  • abstenționist
  • abstenționistului
plural
  • abstenționiști
  • abstenționiștilor
vocativ singular
  • abstenționistule
  • abstenționiste
plural
  • abstenționiștilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

abstenționist (adj.)

  • 1. Care aparține abstenționismului, privitor la abstenționism.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie:

abstenționist, -ă (persoană) abstenționist abstenționistă

  • 1. Adept al abstenționismului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: