ABRUD, nume de persoană: 1. – hagi Chiriac, 1812 (Xenopol); -escu, M., act. 2. Cf. Abradu, ruine în Oltenia. 3. Cf. și Avrut b. (16 B IV 186) formă apropiată de Avrud < Abrud, atestat la Drăganu (p. 485). Ca toponim este pe larg discutat de N. Drăganu în „Romînii în veacul IX – XIV”, p. 486 și în DR, I, pp. 129-135. Densușianu îi atribuie origine alană (O. Dens. T.).