16 definiții pentru aboli

aboli vt [At: ODOBESCU, S. II, 322 / Pzi: -lesc / E: fr abolir] (C. i. instituții, stări, uzanțe etc.) A desființa.

ABOLÍ, abolesc, vb. IV. Tranz. A desființa o instituție, o stare sau anumite uzanțe; a anula în mod legal și oficial o lege, o hotărâre etc. – Din fr. abolir, lat. abolere.

ABOLÍ, abolesc, vb. IV. Tranz. A desființa o instituție, o stare sau anumite uzanțe; a anula în mod legal și oficial o lege, o hotărâre etc. – Din fr. abolir, lat. abolere.

ABOLÍ, abolesc, vb. IV. Tranz. A desființa, a suprima (o lege, o hotărîre, o decizie) printr-un act al puterii de stat.

ABOLÍ, abolesc, vb. IV. Tranz. A anula, printr-un act al puterii de stat, o lege, o hotărâre etc. – Fr. abolir (lat. lit. abolere).

abolí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. abolésc, imperf. 3 sg. aboleá; conj. prez. 3 să aboleáscă

abolí vb. (sil. a-bo-li), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. abolésc, imperf. 3 sg. aboleá; conj. prez. 3 sg. și pl. aboleáscă

ABOLÍ vb. (JUR.) a desființa, a suprima, (pop.) a șterge. (Sclavia a fost ~.)

A aboli ≠ a instaura, a valida

ABOLÍ vb. IV. tr. A suprima, a scoate din uz (o lege, o decizie etc.). [< fr. abolir, cf. lat. abolere].

abolí vb. tr. a anula, a suprima (o lege, o instituție, o stare social-politică). (< fr. abolir, lat. abolere)

abolí, abolesc, vb. IV. Tr. (Jur.) A desființa o instituție, o stare social-politică; a anula o lege.

A ABOLÍ ~ésc tranz. 1) (legi, ordine, dispoziții oficiale etc.) A declara nul printr-un ordin; a abroga; a anula; a contramanda; a revoca. 2) (instituții) A face să înceteze existența (printr-un ordin); a desființa; a lichida; a suprima. /<fr. abolir, lat. abolere

*abolésc v. tr. (fr. abolir, d. lat. abolére). Anulez, desființez, nimicesc, abrog: a aboli o lege.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ABOLÍ vb. (JUR.) a desființa, a suprima, (pop.) a ștérge. (Sclavia a fost ~.)


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

aboli, abolesc v. t. a lovi mortal; a ucide

Intrare: aboli
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) aboli abolire abolit abolind singular plural
abolește aboliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) abolesc (să) abolesc aboleam abolii abolisem
a II-a (tu) abolești (să) abolești aboleai aboliși aboliseși
a III-a (el, ea) abolește (să) abolească abolea aboli abolise
plural I (noi) abolim (să) abolim aboleam abolirăm aboliserăm, abolisem*
a II-a (voi) aboliți (să) aboliți aboleați abolirăți aboliserăți, aboliseți*
a III-a (ei, ele) abolesc (să) abolească aboleau aboli aboliseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)