9 definiții pentru ablaut


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ablaut sn [At: DEX2 / Pl: ~uri / E: ger Ablaut] (Lin) Apofonie.

ÁBLAUT, ablauturi, s. n. (Lingv.) Apofonie. – Din germ. Ablaut.

ÁBLAUT, ablauturi, s. n. (Lingv.) Apofonie. – Din germ. Ablaut.

ÁBLAUT s.n. Termen folosit de germaniști pentru alternanța vocalică; apofonie. [< germ. Ablaut].

áblaut s. n. apofonie. (< germ. Ablaut)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

áblaut (a-blaut / ab-laut) s. n., áblauturi

áblaut s. n. (sil. -laut), pl. áblauturi


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÁBLAUT s. (FON.) apofonie. (~ul reprezintă alternanța între vocalele din tema unui cuvânt.)

ABLAUT s. (FON.) apofonie. (~ reprezintă alternanța între vocalele din tema unui cuvînt.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ABLÁUT s.n. (< germ. Ablaut): termen folosit de germaniști pentru alternanța vocalică (v.); apofonie.

Intrare: ablaut
  • silabație: a-blaut, ab-laut
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ablaut
  • ablautul
  • ablautu‑
plural
  • ablauturi
  • ablauturile
genitiv-dativ singular
  • ablaut
  • ablautului
plural
  • ablauturi
  • ablauturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ablaut

  • 1. lingvistică Termen folosit de germaniști pentru alternanța vocalică.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: apofonie

etimologie: