2 intrări

4 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

abalienáre s.f. (med.) Pierdere sau diminuare marcată și evidentă a facultăților mintale. • sil. -li-e-. /ab- + alienare, după engl. abalienation, fr. abaliénation, lat. abalienatio, -onis.

abalienáre s. f. pierdere, diminuare marcată și evidentă a facultăților mintale. (după engl. abalienation, lat. abalienatio)

*abalienéz v. tr. (lat. abalienare). Jur. Alienez, Înstrăinez


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

abalienáre s. f., g.-d. art. abalienării

Intrare: abalienare
abalienare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • abalienare
  • abalienarea
plural
  • abalienări
  • abalienările
genitiv-dativ singular
  • abalienări
  • abalienării
plural
  • abalienări
  • abalienărilor
vocativ singular
plural
Intrare: abaliena
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • abaliena
  • abalienare
  • abalienat
  • abalienatu‑
  • abalienând
  • abalienându‑
singular plural
  • abalienea
  • abalienați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • abalienez
(să)
  • abalienez
  • abalienam
  • abalienai
  • abalienasem
a II-a (tu)
  • abalienezi
(să)
  • abalienezi
  • abalienai
  • abalienași
  • abalienaseși
a III-a (el, ea)
  • abalienea
(să)
  • abalieneze
  • abaliena
  • abalienă
  • abalienase
plural I (noi)
  • abalienăm
(să)
  • abalienăm
  • abalienam
  • abalienarăm
  • abalienaserăm
  • abalienasem
a II-a (voi)
  • abalienați
(să)
  • abalienați
  • abalienați
  • abalienarăți
  • abalienaserăți
  • abalienaseți
a III-a (ei, ele)
  • abalienea
(să)
  • abalieneze
  • abalienau
  • abaliena
  • abalienaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)