2 intrări

31 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

abac1 sn [At: CADE / Pl: -ace / E: fr abaque, lat abacus, rs aбaкa] Instrument pentru calcule aritmetice elementare, format dintr-un cadru de lemn cu vergele pe care se pot deplasa bile.

ABÁC, abace, s. n. 1. Instrument de calculat alcătuit dintr-un cadru cu vergele pe care se pot deplasa bile (colorate). 2. Tabel sau diagramă care permite rezolvarea imediată a unor calcule. – Din fr. abaque, lat. abacus.

ABÁC, abace, s. n. 1. Instrument de calculat alcătuit dintr-un cadru cu vergele pe care se pot deplasa bile (colorate). 2. Tabel sau diagramă care permite rezolvarea imediată a unor calcule. – Din fr. abaque, lat. abacus.

ABÁC, abace, s. n. 1. Instrument de calculat alcătuit dintr-un cadru cu vergele pe care se pot deplasa bile (colorate). 2. Tabel sau diagramă care permite rezolvarea imediată a unor calcule. – Din fr. abaque, lat. abacus.

ABÁC, abace, s. n. Instrument de calculat, alcătuit dintr-un cadru de lemn cu zece vergele paralele pe care sînt înșirate cîte zece bile mici, mobile, de culori diferite.

ABÁC, abace, s. n. Instrument de calculat, cu bile colorate. – Fr. abaque (lat. lit. abacus).

abác s. n. 1 Instrument pentru calcule aritmetice elementare, alcătuit dintr-un cadru cu vergele pe care se pot deplasa bile (colorate). 2 Tabel sau diagramă care permite rezolvarea rapidă a unor calcule. • pl. -ce. / fr. < abaque, lat. abăcus, -i, germ. Abakus; cf. gr. ᾰβαξ, -ακoς „tăbliță, planșă”.

abác (numărătoare, tabel) s. n., pl. abáce

abác (mat.) s. n., pl. abáce

ABÁC s. numărătoare. (~ cu bile, pentru socoteli.)

ABÁC s.n. 1. Dispozitiv de calculat cu ajutorul unor bile mobile, așezate pe vergele orizontale și paralele. 2. Tabelă grafică, diagramă reprezentând relații între mai multe mărimi variind continuu, care servește la anumite calcule. V. nomogramă. [Pl. -ce. / < fr. abaque, cf. it. abbaco, lat. abacus].

abác s. n. 1. instrument de calculat din bile care se pot deplasa pe vergele orizontale paralele. 2. nomogramă. (< fr. abaque, lat. abacus)

abác, abace, s.n. 1. Instrument pentru calcule aritmetice simple, alcătuit dintr-un cadru cu vergele pe care se pot deplasa bile colorate. 2. Grafic care servește pentru a ușura efectuarea unor calcule. Var.: abácă s.f.

abác (abáce) s. n.1. Numărătoare, instrument de calculat. 2. Tabel, diagramă. < Fr. abaque, it. abbaco. Din it., prin ngr. ’αμπάϰος, var. (înv.) ambac (Gáldi, 143)

*abác n., pl. urĭ și e (lat. ábacus, d. vgr. ábax; fr. abaque). Placă (tăbliță) de scris. Aparat de socotit cu bobițe înșirate pe sîrmă p. copii. Damier. Partea netedă din susu capitelului unei coloane. – În sec. 18. ambác (ngr. ámbakos, socoteală), placă (tăbliță) de scris; socoteală.

abacă sf [At: CADE / V: abac1 sn / Pl: -ace / E: fr abaque] 1 (Aht) Placă de piatră care fonnează partea superioară a capitelului unei coloane și pe care se sprijină arhitrava. 2 (Mat) Sistem de linii înscrise într-un plan, care corespund unei ecuații. 3 (Fiz) Reprezentare geometrică și algebrică a unui spectru luminos

ABÁCĂ, abace, s. f. (Arhit.) Partea superioară a capitelului unei coloane care face legătura cu arhitrava. – Din fr. abaque, lat. abacus.

ABÁCĂ, abace, s. f. (Arhit.) Placă subțire (pătrată) care constituie partea superioară a capitelului unei coloane și face legătura cu arhitrava. – Din fr. abaque, lat. abacus.

ABÁCĂ, abace, s. f. (Arhit.) Tăblie de piatră, de diferite forme și mărimi, pusă între capitelul unei coloane și arhitrava pe care o susține.

Intrare: abacă
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular aba abaca
plural abace abacele
genitiv-dativ singular abace abacei
plural abace abacelor
vocativ singular
plural
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular abac abacul
plural abace abacele
genitiv-dativ singular abac abacului
plural abace abacelor
vocativ singular
plural
Intrare: abac
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular abac abacul
plural abace abacele
genitiv-dativ singular abac abacului
plural abace abacelor
vocativ singular
plural
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular aba abaca
plural abace abacele
genitiv-dativ singular abace abacei
plural abace abacelor
vocativ singular
plural
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ambac ambacul
plural ambace ambacele
genitiv-dativ singular ambac ambacului
plural ambace ambacelor
vocativ singular
plural

abac abacă ambac

  • 1. Instrument alcătuit dintr-un cadru cu vergele pe care se pot deplasa bile (colorate) și care este folosit la efectuarea unor calcule aritmetice.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DEXI MDA2 Sinonime82 DN DER DLRC Scriban sinonime: numărătoare un exemplu
    exemple
    • Abac cu bile, pentru calcule.
      surse: Sinonime82
  • 2. Tabel sau diagramă (grafic) care permite rezolvarea imediată a unor calcule.
    surse: DEX '09 DEXI DN DLRC DER
    • diferențiere Tabelă grafică, diagramă reprezentând relații între mai multe mărimi variind continuu, care servește la anumite calcule.
      surse: DN MDN '00 sinonime: nomogramă

etimologie:

abacă abac

  • 1. arhitectură Placă subțire (pătrată) care constituie partea superioară a capitelului unei coloane și face legătura cu arhitrava.
    surse: DLRLC MDA2 DN DEX '09
  • 2. Tabelă sau diagramă folosită în calculele inginerești.
    surse: Sinonime82 DLRM sinonime: nomogramă un exemplu
    exemple
    • Abaca este o reprezentare grafică în plan.
      surse: Sinonime
    • diferențiere matematică Sistem de linii înscrise într-un plan, care corespund unei ecuații.
      surse: MDA2
  • 3. fizică Reprezentare geometrică și algebrică a unui spectru luminos.
    surse: MDA2

etimologie: