15 definiții pentru Saturnalii Saturnale


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SATURNÁLII s. f. pl. Sărbători celebrate la romani, în cinstea zeului Saturn, care aveau loc în fiecare an după terminarea muncilor agricole. [Var.: saturnále s. f. pl.] – Din lat. Saturnalia, fr. saturnales.

SATURNÁLII s. f. pl. v. saturnale.

SATURNÁLII s.f.pl. Sărbători închinate zeului Saturn, care aveau loc cu prilejul terminării muncilor agricole. ♦ (Fig.) Petrecere desfrânată, destrăbălată; orgie. [< lat. saturnalia, cf. Saturn – zeul semănăturilor la romani].

SATURNÁLII s. f. pl. 1. sărbători închinate zeului Saturn, cu prilejul terminării muncilor agricole, caracterizate prin bucurie și libertate absolută, când sclavii se considerau egali cu stăpânii lor. ◊ (sg.) dans cu caracter obscen cu ocazia acestor sărbători; (p. ext.) dans zgomotos. 2. petrecere desfrânată, orgie. (< lat. Saturnalia, fr. Saturuales)

SATURNÁLII f. pl. 1) (în Roma antică) Sărbătoare populară în cinstea lui Saturn organizată la terminarea muncilor agricole. 2) fig. Petrecere zgomotoasă și indecentă; orgie; bacanală. [Art. Saturnaliile; Sil. -li-i] /<lat. Saturnalia, fr. saturnales

* saturnáliĭ n. pl. (lat. saturnalia). La vechiĭ Romanĭ, niște sărbătorĭ cam libere la 16, 17 și 18 Decembre în onoarea zeuluĭ Saturn, în timpu domniiĭ căruĭa se zicea că oameniĭ fusese egalĭ în fericire și onoare, nefiind nicĭ stăpînĭ, nicĭ slugĭ. Fig. Petrecere dezordonată și licențioasă. V. crăcĭun.

SATURNÁLE s. f. pl. v. saturnalii.

saturnale sfp [At: I. GOLESCU, C. / V: ~lii / E: fr saturnales, lat saturnalia] 1 Sărbătoare populară la romani, care se celebra în fiecare an, în mai multe zile de la mijlocul lunii decembrie, la terminarea muncilor agricole, în onorarea zeului Saturn. 2 Dans cu caracter obscen executat în timpul petrecerilor care aveau loc cu ocazia saturnalelor (1). 3 (Pgn) Dans zgomotos, sălbatic. 4 (Pgn) Orgie1. 5 (Ccr) Loc unde se desfășoară saturnalele (4).

SATURNÁLE s. f. pl. Sărbătoare populară la romani, în cinstea zeului Saturn, care avea loc în fiecare an după terminarea muncilor agricole. [Var.: saturnálii s. f. pl.] – Din lat. Saturnalia, fr. saturnales.

SATURNÁLE s. f. pl. Sărbătoare populară la romani, care avea loc în fiecare an, în cinstea zeului Saturn, după terminarea lucrărilor agricole.

saturnale f. pl. 1. serbări la Romani în onoarea lui Saturn, când domnia o mare destrăbălare: poet de saturnale AL. 2. fig. timp de desfrânare: saturnalele carnavalului; 3. excese, dezordine grave.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Saturnálii s. propriu f. pl., art. Saturnáliile (-li-i)


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

saturnálii s. f. pl. Sărbători celebrate la Roma, între 17 și 19 decembrie în cinstea zeului Saturn, când orice muncă era întreruptă, nu se declarau războaie și se suspenda puterea stăpânilor asupra sclavilor. [Var.: saturnále s. f. pl.] – Din lat. Saturnalia, fr. saturnale.

Intrare: Saturnalii
substantiv feminin (F170)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • Saturnalii
  • Saturnaliile
genitiv-dativ singular
plural
  • Saturnalii
  • Saturnaliilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F168)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • Saturnale
  • Saturnalele
genitiv-dativ singular
plural
  • Saturnale
  • Saturnalelor
vocativ singular
plural

Saturnalii Saturnale

  • 1. Sărbători celebrate la romani, în cinstea zeului Saturn, care aveau loc în fiecare an după terminarea muncilor agricole.
    surse: DEX '09 DLRLC DN

etimologie: