2 intrări

13 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MORÉNĂ, morene, s. f. Formă acumulativă de relief, alcătuită din material detritic transportat de ghețari și depus în locul de topire a gheții. – Din fr. moraine.

more sf [At: F (1822) 20 / Pl: ~ne / E: fr moraine] Material detritic (pietriș, nisip, sfărâmături de stânci etc.) transportat de ghețari în alunecarea lor sau depus de ghețari dispăruți.

MORÉNĂ, morene, s. f. Grămadă de pietriș, nisip, sfărâmături de stânci și argilă, transportată de ghețari în alunecarea lor sau depusă de ghețari dispăruți. – Din fr. moraine.

MORÉNĂ, morene, s. f. Grămadă de pietriș, de nisip, sfărîmături de stînci și argilă, transportată de un ghețar în alunecarea lui sau depusă de un ghețar dispărut.

MORÉNĂ s.f. Depozit de roci transportate sau depuse de ghețari (dispăruți). [Cf. fr. moraine, it. morena].

MORÉNĂ s. f. material detritic transportat și depus de ghețari. (< fr. moraine)

MORÉNĂ ~e f. 1) Material detritic transportat de ghețari și depus în locul de topire a gheții. 2) Depozit format din acest material. /<fr. moraine

morenă f. în geologie: materiale de stânci cărate de ghețari.

*morénă f., pl. e (fr. moraine, d. pv. mourreno, care pare a veni d. mor, bot). Geol. Barb. Grohotiș.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

morénă s. f., g.-d. art. morénei; pl. moréne

morénă s. f., g.-d. art. morénei; pl. moréne


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

MORÉNĂ (< fr.) (GEOMORF.) 1. Formă acumulativă de relief, alcătuită din materialul detritic transportat de ghețari și depus în locul de topire a gheții. După poziția în cadrul ghețarului se disting: m. laterale, m. mediane (apărute prin unirea a două m. laterale, când limbile de gheață confluează), m. interne (care s-au afundat în masa ghețarului) și m. de fund; materialul acumulat în fața limbii ghețarului formează m. frontală. După repartiția m., se apreciază extinderea pe care a avut-o glaciația. 2. Depozit format prin transportul și depunerea materialului de către ghețari.

SIERRA MORENA, lanț muntos în SSV Spaniei, între fl. Guadalquivir (la S) și Guadiana (la N). Lungime: 320 km. Alt. max.: 1.323 m (Estrella). Reprezintă o extinsă peneplenă cu câteva creste muntoase și versantul sudic abrupt. Climă mediteraneană. Vegetație de tip maquis. Expl. de cărbune, cupru, plumb, mercur și argint.

Intrare: Morena
Morena
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: morenă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • more
  • morena
plural
  • morene
  • morenele
genitiv-dativ singular
  • morene
  • morenei
plural
  • morene
  • morenelor
vocativ singular
plural

morenă

  • 1. Formă acumulativă de relief, alcătuită din material detritic transportat de ghețari și depus în locul de topire a gheții.
    surse: DEX '09 DLRLC DN

etimologie: