3 intrări

27 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MARC2 subst. v. marcă3.

MARC1 subst. Pastă obținută prin prelucrarea fructelor și a legumelor într-o mașină specială și folosită ca materie primă în industria alimentară. Cf. LTR. - Din fr. marc.

MARC s. n. Pastă obținută prin prelucrarea fructelor și a legumelor și folosită ca materie primă în industria alimentară. – Din fr. marc.

MARC s. n. Pastă obținută prin prelucrarea fructelor și a legumelor și folosită ca materie primă în industria alimentară. – Din fr. marc.

marc1 s [At: LTR / E: fr marc] Pastă obținută prin prelucrarea fructelor și a legumelor într-o mașină specială și folosită ca materie primă în industria alimentară.

MARC s.n. 1. Produs alimentar obținut prin extragerea sucului din fructe. 2. Reziduu rezultat în procesul de extragere a zahărului din sfeclă. [< fr. marc].

MARC2 s. n. (rugbi) prinderea balonului din zbor, când acesta a fost șutat de un adversar. (< engl. mark)

MARC1 s. n. 1. produs alimentar prin extragerea sucului din fructe. 2. reziduu rezultat în procesul de extragere a zahărului din sfeclă. (< fr. marc)

MARC n. Produs în formă de pastă, obținut prin prelucrarea fructelor și a legumelor și folosit ca materie primă în industria alimentară. /<fr. marc

MÂRC interj. (Rar; în expr.) A nu zice nici mârc = a nu zice nimic, a tăcea din gură. – Contaminare între mâr și mâlc.

mârc1 [At: GORJAN, H. IV, 166/10 / V: sfi / E: ctm mâr + mâlc cf cârc] (Pop) 1-2 s, a (Îe) A nu zice nici ~ sau (rar) a tăcea ~ A nu spune nici un cuvânt. 3 sf (Îe) A face ~ă (pe cineva) A face pe cineva să nu scoată nici o vobă. 4 sf (Îe) A se face ~ă (pe pământ) A se ghemui. 5 av (Îe) A bate ~ă A bate zdravăn.

mârc2, ~ă smf, a [At: LIUBA-IANA, M. 116 / V: mârg / Pl: ~rci / E: srb mrk „întunecos”] 1-2 (Ban) (Cal, iapă) cu părul roșcat închis Si: murg. 3-4 (Cal, iapă) cu părul roșcat Si: roib.

MÂRC interj. (Pop.; în expr.) A nu zice nici mârc = a nu zice nimic, a tăcea din gură. – Contaminare între mâr și mâlc.

MÎRC interj. (în expr.) A nu zice nici mîrc = a nu zice nimic, a nu sufla o vorbă. Voinicul, cum îi dete feciorul drumul, nu zise nici mîrc. MARIAN, T. 331. ◊ (Substantivat) N-ai să-mi spui nici un mîrc! SBIERA, P. 20. Ba cîrc, ba mîrc v. cîrc.

MÂRC interj.: A nu zice nici ~ a nu scoate o vorbă; a tăcea chitic. /Contaminare între mâr și mâlc

Marcu-Aureliu (Filozoful) m. împărat roman, viteaz și înțelept, a lăsat o carte de morală pură intitulată Cugetări (161-180).

San-Marc m. V. Marcu: San-Marc sinistru miezul nopții bate EM.

mîrc și smîrc, interj. (var. din cîrc, mîlc, mîc). Munt. A nu zice nicĭ mîrc, a nu zice nicĭ cîrc (nicĭ mîlc, nicĭ mîc). V. mĭorc.

arată toate definițiile

Intrare: marc
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • marc
  • marcul
  • marcu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • marc
  • marcului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: Marc
Marc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: mârc
mârc interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • mârc
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

marc

  • 1. Pastă obținută prin prelucrarea fructelor și a legumelor și folosită ca materie primă în industria alimentară.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. Reziduu rezultat în procesul de extragere a zahărului din sfeclă.
    surse: DN

etimologie:

mârc

etimologie: