2 intrări

13 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LEORPĂÍ, leórpăi, vb. IV. Intranz. (Reg.) A mânca sau a bea ceva sorbind cu zgomot. [Prez. ind. și: leorpăiesc] – Formație onomatopeică.

LEORPĂÍT, leorpăituri, s. n. (Reg.) Faptul de a leorpăi; zgomot (neplăcut) produs de cel care mănâncă sau bea ceva cu lăcomie. – V. leorpăi.

leorpăi [At: CONV. LIT. XLIV, I, 206 / Pzi: leorpăi, ~esc / E: fo cf liopăi, leorbăi] 1-2 vti A consuma mâncare sau băutură sorbind cu zgomot. 3-4 vri (D. substanțe vâscoase) (A se lovi sau) a fi lovit de sau cu un corp tare, producând un sunet caracteristic. 5 vt A călca greoi producând un sunet caracteristic.

leorpăit sn [At: VLAHUȚĂ, ap. SCRIBAN, D. / Pl: ~uri / E: leorpăi] 1 Zgomot produs de cel care mănâncă sau bea ceva cu lăcomie. 2 Sunet produs la lovirea cu un corp tare. 3 Sunet produs de un mers greoi.

LEORPĂÍ, leorpăiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A mânca sau a bea ceva sorbind cu zgomot. – Formație onomatopeică.

LEORPĂÍT, leorpăituri, s. n. Faptul de a leorpăi; zgomot (neplăcut) produs de cel care mănâncă sau bea ceva cu lăcomie. – V. leorpăi.

LEORPĂÍ, leorpăiesc, vb. IV. Intranz. (Regional) A mînca sau a bea ceva sorbind cu zgomot. Eu și Ionică leorpăim flămînzi din lingurile de lemn. VLAHUȚĂ, O. A. II 88. – Pronunțat: leor-.

hórpăĭ și -ĭésc, a v. intr. (ung. hörpölni, szörpölni, rudă pin sunet cu rom. a sorbi). Est. Sorb cu mare zgomot (ca ghĭorlaniĭ). – Și leórpăĭ. V. clefăĭ.

leórpăĭ, a v. intr. (imit.) Est. (Vlah.). Horpăĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!leorpăí (a ~) (reg.) (leor-) vb., ind. prez. 3 sg. leórpăie/leorpăiéște, imperf. 3 sg. leorpăiá; conj. prez. să leórpăie/să leorpăiáscă

leorpăít (reg.) (leor-) s. n., pl. leorpăíturi

leorpăí vb. (sil. leor-), ind. prez. 1 sg. leorpăiésc / leórpăi, imperf. 3 sg. leorpăiá; conj. prez. 3 leorpăiáscă / leórpăie

leorpăít s. n. (sil. leor-), pl. leorpăíturi

Intrare: leorpăi
  • silabație: leor-pă-i
verb (V343)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • leorpăi
  • leorpăire
  • leorpăit
  • leorpăitu‑
  • leorpăind
  • leorpăindu‑
singular plural
  • leorpăie
  • leorpăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • leorpăi
(să)
  • leorpăi
  • leorpăiam
  • leorpăii
  • leorpăisem
a II-a (tu)
  • leorpăi
(să)
  • leorpăi
  • leorpăiai
  • leorpăiși
  • leorpăiseși
a III-a (el, ea)
  • leorpăie
(să)
  • leorpăie
  • leorpăia
  • leorpăi
  • leorpăise
plural I (noi)
  • leorpăim
(să)
  • leorpăim
  • leorpăiam
  • leorpăirăm
  • leorpăiserăm
  • leorpăisem
a II-a (voi)
  • leorpăiți
(să)
  • leorpăiți
  • leorpăiați
  • leorpăirăți
  • leorpăiserăți
  • leorpăiseți
a III-a (ei, ele)
  • leorpăie
(să)
  • leorpăie
  • leorpăiau
  • leorpăi
  • leorpăiseră
  • silabație: leor-pă-i
verb (V408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • leorpăi
  • leorpăire
  • leorpăit
  • leorpăitu‑
  • leorpăind
  • leorpăindu‑
singular plural
  • leorpăiește
  • leorpăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • leorpăiesc
(să)
  • leorpăiesc
  • leorpăiam
  • leorpăii
  • leorpăisem
a II-a (tu)
  • leorpăiești
(să)
  • leorpăiești
  • leorpăiai
  • leorpăiși
  • leorpăiseși
a III-a (el, ea)
  • leorpăiește
(să)
  • leorpăiască
  • leorpăia
  • leorpăi
  • leorpăise
plural I (noi)
  • leorpăim
(să)
  • leorpăim
  • leorpăiam
  • leorpăirăm
  • leorpăiserăm
  • leorpăisem
a II-a (voi)
  • leorpăiți
(să)
  • leorpăiți
  • leorpăiați
  • leorpăirăți
  • leorpăiserăți
  • leorpăiseți
a III-a (ei, ele)
  • leorpăiesc
(să)
  • leorpăiască
  • leorpăiau
  • leorpăi
  • leorpăiseră
Intrare: leorpăit
leorpăit substantiv neutru
  • silabație: leor-pă-it
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • leorpăit
  • leorpăitul
  • leorpăitu‑
plural
  • leorpăituri
  • leorpăiturile
genitiv-dativ singular
  • leorpăit
  • leorpăitului
plural
  • leorpăituri
  • leorpăiturilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

leorpăi

  • 1. regional A mânca sau a bea ceva sorbind cu zgomot.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Eu și Ionică leorpăim flămînzi din lingurile de lemn. VLAHUȚĂ, O. A. II 88.
      surse: DLRLC

etimologie:

leorpăit

  • 1. regional Faptul de a leorpăi; zgomot (neplăcut) produs de cel care mănâncă sau bea ceva cu lăcomie.
    surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

  • vezi leorpăi
    surse: DEX '98 DEX '09