2 intrări

7 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ju2 sf [At: ALRM. I, h 187 / Pl: ~le / E: ns cf juli] (Reg) 1 Bătătură în talpă. 2 Bășică la degetele de la picioare.

ju1 sf [At: LB / Pl: ~le / E: ns cf mg suli] (Reg) 1 Femeie cu părul pieptănat pe spate. 2 (Pex) Femeie sărăcăcios îmbrăcată. 3 (Pex) Femeie care face mofturi.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

júlă (júle), s. f. – Femeie, muiere. Țig. žuli, ğuli (Graur, BL, V, 68). Legătura pe care o stabilește DAR cu mag. suli „rău” pare greșită. – Der. julan, s. m. (bărbat afemeiat); juleaică, s. f. (femeie), pe care Bogrea, Dacor., II, 899, îl punea în legătură cu numele Zuleica, cf. Tagliavini, Arch. Rom., XII, 173; juleandră (var. șuleandră, ciuleandră), s. f. (femeie, muiere), cu suf. expresiv -andră, cf. buleandră, fleand(u)ră, după Graur, BL, IV, 198, la un țig. *ğuνlengero, de la ğuνli „femeie”); ciuleandra, adv. (hoinărind, umblînd creanga).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

júlă, júle, s.f. (reg.) 1. femeie cu părul pieptănat îndărăt, cu tâmplele și fruntea goale. 2. femeie sărăcăcios îmbrăcată și încrezută.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

GYLA (GYULA, JULA), voievod din Transilvania. În 1002-1003 a fost înfrânt și făcut prizonier de regele Ungariei, Ștefan I.

Jul, -a, -ca, -ea, -ei v. Iulie III 1 – 2, 4.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a da cu jula / cu racu’ / cu zula expr. a fura.

Intrare: Jula
nume propriu (I3)
  • Jula
Intrare: julă
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ju
  • jula
plural
  • jule
  • julele
genitiv-dativ singular
  • jule
  • julei
plural
  • jule
  • julelor
vocativ singular
plural