2 intrări

4 definiții

Explicative DEX

irimie sms [At: REV. CRIT. IV, 144 / E: np lrimia] (Reg) Om demn de compătimire.

Enciclopedice

Irimia v. Ieremia I 5.

IRIMIE, Cornel (1919-1983, n. Sibiu), etnograf român. Studii de etnografie și de istoria artei populare românești („Costumul popular din zonele Avrig, Făgăraș, Perșani, Bran”, „Icoane pe sticlă”).

Regionalisme / arhaisme

irimie s.m. sg. (reg.) om nenorocit, om de jale.

Intrare: Irimia
Irimia nume propriu
nume propriu (I3)
  • Irimia
Intrare: irimie
substantiv masculin (M60)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • irimie
  • irimia
plural
genitiv-dativ singular
  • irimie
  • irimiei
plural
vocativ singular
plural