inspectorat sn [At: DA ms / Pl: ~e / E: fr inspectorat, rs инспекторат] 1 Funcție de inspector. 2 Perioadă de timp în care cineva își exercită funcția de inspector. 3 Serviciu care controlează activitatea unei unități subordonate. 4 Local în care funcționează un inspectorat (3).

INSPECTORAT, inspectorate, s. n. 1. Serviciu într-o instituție centrală sau cu rol conducător, care are sarcina de a inspecta activitatea serviciilor subordonate; localul în care funcționează acest serviciu. 2. Funcția de inspector; perioadă în care cineva exercită funcția de inspector.

INSPECTORAT s.n. 1. Serviciu care are sarcina de a inspecta activitatea unităților în subordine; localul unde este instalat un astfel de serviciu. 2. Funcția, serviciul de inspector. [Cf. fr. inspectorat].

INSPECTORAT s. n. 1. serviciu având sarcina de a inspecta activitatea unităților în subordine; localul unde este instalat. 2. funcția de inspector; timpul cât se exercită. (< fr. inspectorat)

INSPECTORAT ~e n. 1) Funcție de inspector; inspecție. 2) Durata de executare a acestei funcții. 3) Sediul inspectorului. 4) Serviciu de inspecție. /<fr. inspectorat

inspectorat n. funcțiune de inspector.

*inspectorát n., pl. e (d. inspector). Funcțiunea de inspector. Durata acesteĭ funcțiunĭ. Sediu (bĭurou) inspectoruluĭ.

inspectorat s. n., pl. inspectorate

inspectorat s. n., pl. inspectorate

inspectorat s. n., pl. inspectorate