4 definiții pentru Hotin


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

Hotin n. județ și oraș întărit în N. Basarabiei, lângă Nistru. Cetate celebră în istoria Moldovei pentru numeroasele lupte cu Polonii și cu Tătarii: 30.000 loc.

Hotiniul (Amfilohie) m. episcop de Hotin, alcătuitor de cărți didactice (1795).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

HOTIN, oraș în SV Ucrainei, pe Nistru; c. 12 mii loc. Covoare. Brânzeturi. Combinat de vinificație. Prima mențiune documentară datează din 15 febr. 1310; atestat ca punct vamal (6 oct. 1408). În 1715, când H. devine raia turcească, aici se zidește o moschee. Prin Pacea de la București (1812), H., împreună cu Basarabia, a fost anexat de Rusia. În 1918, orașul, împreună cu Basarabia, s-a unit cu România, iar în 1940 a fost reanexat de U.R.S.S. Eliberat de armata română (1941), H. a fost reocupat de trupele sovietice (1944). – Cetatea H., construită în timpul domnului Moldovei Alexandru cel Bun, cu ajutorul marelui duce al Lituaniei Vitold, a fost amplificată și înfrumusețată de Ștefan cel Mare și Petru Rareș. A avut un rol important în războaiele turco-polone (sec. 17) și ruso-turce (sec. 18-19). Restaurată în deceniul 7 al sec. 20. Biserică catolică (ante 1345); paraclisul cetății a fost zidit din porunca lui Ștefan cel Mare (sec. 15); biserica armenească (ante 1551, reclădită în 1801); biserica ortodoxă Înălțarea Domnului (1810).

HOTIN numele de loc se confundă cu un antroponim format din Hot + suf. -in sau din calend. Fotin transformat prin fon. ucr. în Hotin (apoi în Otin); el este identic cu un antroponim, care a circulat în Moldova și Oltenia 1. – b., act.; Hotin, -u zis și Hotini (Cras), s. olt. 2. + -escu (în loc de -eanu), ca nume de familie, după numele unui sat: Hotinescul, Vart. (Cras); – Ioan 1758 (Gorj 54). 3. Hotinești s., mold. (C Bog), numit și Deleni (17 A IV 398; Sur II).

Intrare: Hotin
Hotin nume propriu
nume propriu (I3)
  • Hotin