2 intrări

24 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FRIZ s. n. v. friză1.

friz1, ~ă [At: M. COSTIN, O. I, 224/31 / V: ~ij / Pl: ~iji, ~izi / E: pn fryz] 1 a (Mol; înv) Care provine din Frizia. 2 sm (Mol; înv) Cal din Frizia.

FRIZ, frizuri, s. n. Piesă îngustă de cherestea, folosită la fabricarea lamelor de parchet sau a unor piese de tîmplărie (chenare de uși, lambriuri etc.). ♦ Chenar care înconjură o pardoseală de parchet în lungul pereților și care e făcut din piese mai mari decît lamele parchetului.

FRIZ, frizuri, s. n. Piesă îngustă de cherestea, folosită la fabricarea lamelor de parchet sau a unor piese de tîmplărie (chenare de uși, lambriuri etc.) ♦ Chenar care înconjură o pardoseală de parchet în lungul pereților și care este făcut din piese mai mari decît lamele parchetului. – Fr. frise.

FRIZ s.n. Piesă de lemn îngustă, întrebuințată la fabricarea lamelor de parchet sau în tîmplărie. ♦ Chenar care încadrează o pardoseală de parchet în lungul pereților de care se prind tăbliile unei uși. [< fr. frise].

FRIZ ~uri n. 1) Scândură îngustă folosită în tâmplărie. 2) v. FRIZĂ. /<fr. frise

friz m. (pol. fryz, d. Friese, Friesländer, Frizon). Vechĭ. Cal de rasă frizonă.

FRI1, frize, s. f. 1. (În arhitectura clasică) Parte componentă a antablamentului, cuprinsă între arhitravă și cornișă, de obicei împodobită cu picturi, basoreliefuri, caneluri etc. ♦ Ornament în formă de bandă orizontală cu picturi sau reliefuri în jurul unui vas, al unei săli, al unui sarcofag etc. 2. Piesă îngustă de cherestea, folosită la fabricarea lamelor de parchet, a chenarelor de uși, a lambriurilor. ♦ Chenar care înconjoară o pardoseală de parchet în lungul pereților, făcut din piese mai mari decât lamele parchetului. 3. Ramă masivă de lemn în care se prind tăbliile unei uși. [Var.: friz s. n.] – Din fr. frise.

FRI1, frize, s. f. 1. (În arhitectura clasică) Parte componentă a antablamentului, cuprinsă între arhitravă și cornișă, de obicei împodobită cu picturi, basoreliefuri, caneluri etc. ♦ Ornament în formă de bandă orizontală cu picturi sau reliefuri în jurul unui vas, al unei săli, al unui sarcofag etc. 2. Piesă îngustă de cherestea, folosită la fabricarea lamelor de parchet, a chenarelor de uși, a lambriurilor. ♦ Chenar care înconjoară o pardoseală de parchet în lungul pereților, făcut din piese mai mari decât lamele parchetului. 3. Ramă masivă de lemn în care se prind tăbliile unei uși. [Var.: friz s. n.] – Din fr. frise.

fri1 sf [At: GHICA, S. 652 / V: friz sn / Pl: ~ze / E: fr frise] 1 (Aht) Parte componentă a antablamentului, cuprinsă între arhitravă și cornișă, de obicei împodobită cu picturi, basoreliefuri, caneluri etc. 2 (Aht) Ornament în formă de bandă orizontală cu picturi sau reliefuri în jurul unui vas, al unei săli, al unui sarcofag etc. 3 Piesă îngustă de cherestea, folosită la fabricarea lamelor de parchet, a chenarelor de uși, a lambriurilor. 4 Chenar care înconjoară o pardoseală de parchet în lungul pereților, făcut din piese mai mari decât lamele parchetului. 5 Ramă masivă de lemn în care se prind tăbliile unei uși.

FRIZĂ, frize, s. f. (În arhitectura clasică) Suprafață cuprinsă între arhitravă și cornișă, în genere împodobită cu picturi, sculpturi, caneluri etc. Stam admirînd frumoasele metope dintre trigrifele frizei exterioare ale Partenonului. GHICA, S. 652. ♦ Bandă împodobită cu picturi sau sculpturi în jurul unui vas, al unei săli, al unui sarcofag etc. Împodobită... cu scene de vînătoare, precum este și friza celui mai frumos din sarcofagele de piatră din Muzeul nostru național. ODOBESCU, S. III 636.

FRI s.f. Porțiune a antablamentului cuprinsă între arhitravă și cornișă, împodobită în mod obișnuit cu picturi, cu sculpturi etc. ♦ Fîșie orizontală continuă, împodobită cu sculpturi sau picturi, așezată la partea superioară a unui edificiu, deasupra tapetului unui perete etc. [< fr. frise].

FRI1 s. f. 1. porțiune a antablamentului, între arhitravă și cornișă, decorată cu picturi, cărămizi smălțuite, mozaicuri sau basoreliefuri. 2. fâșie orizontală continuă, împodobită cu picturi sau sculpturi, la partea superioară a unui edificiu, deasupra tapetului unui perete, în jurul unui vas, sarcofag etc. ◊ chenar care încadrează o pardoseală de parchet. 3. ramă masivă de lemn în care se prind tăbliile unei uși. (< fr. frise)

FRIZĂ ~e f. 1) arhit. Parte a antablamentului, situată între arhitravă și cornișă. 2) Fâșie orizontală, împodobită cu picturi sau cu sculpturi, care înconjoară partea superioară a unei clădiri. 3) Chenar decorativ. 4) Cadru de lemn în care se fixează panourile unei uși. [G.-D. frizei] /<fr. frise

friză f. Arhit. partea dintre arhitravă și cornișă.

2) *fríză f. (d. Friza, o provincie a Olandeĭ). Cal de friză, butuc de lemn cu țărușĭ înfipțĭ din toate părțile și întrebuințat ca obstacul în războĭ, contra cavaleriiĭ maĭ ales.

1) *fríză f., pl. e (fr. frise, it. fregio, d. lat. phrygium [subînț. opus], adică lucrare frigiană, din Frigia, țară renumită pin țesăturĭ). Arh. O parte din intabulament între architravă și cornișă. Suprafață plană care formează o bandă continuă. V. triglif.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

fri (ornament) s. f., g.-d. art. frizei; pl. frize

fri (ornament) s. f., g.-d. art. frizei; pl. frize

fri (ornament) s. f., g.-d. art. frizei; pl. frize

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

friz (-iji), s. m. – Cal din rasa friză. Pol. fryz. Sec. XVII, înv.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

friz, frizi, s.m. (reg., înv.) cal din Frizia.

Intrare: friz (cal)
friz4 (pl. -ji) substantiv masculin
substantiv masculin (M10)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • friz
  • frizul
  • frizu‑
plural
  • friji
  • frijii
genitiv-dativ singular
  • friz
  • frizului
plural
  • friji
  • frijilor
vocativ singular
plural
friz3 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • friz
  • frizul
  • frizu‑
plural
  • frizi
  • frizii
genitiv-dativ singular
  • friz
  • frizului
plural
  • frizi
  • frizilor
vocativ singular
plural
Intrare: friză (ornament)
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fri
  • friza
plural
  • frize
  • frizele
genitiv-dativ singular
  • frize
  • frizei
plural
  • frize
  • frizelor
vocativ singular
plural
friz1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • friz
  • frizul
  • frizu‑
plural
  • frize
  • frizele
genitiv-dativ singular
  • friz
  • frizului
plural
  • frize
  • frizelor
vocativ singular
plural
friz2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • friz
  • frizul
  • frizu‑
plural
  • frizuri
  • frizurile
genitiv-dativ singular
  • friz
  • frizului
plural
  • frizuri
  • frizurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

friz, friji / friz, frizisubstantiv masculin

  • 1. Cal din rasa friză. DER DAR
etimologie:

fri, frizesubstantiv feminin

  • 1. (În arhitectura clasică) Parte componentă a antablamentului, cuprinsă între arhitravă și cornișă, de obicei împodobită cu picturi, basoreliefuri, caneluri etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Stam admirînd frumoasele metope dintre trigrifele frizei exterioare ale Partenonului. GHICA, S. 652. DLRLC
    • 1.1. Ornament în formă de bandă orizontală cu picturi sau reliefuri în jurul unui vas, al unei săli, al unui sarcofag etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • format_quote Împodobită... cu scene de vînătoare, precum este și friza celui mai frumos din sarcofagele de piatră din Muzeul nostru național. ODOBESCU, S. III 636. DLRLC
  • 2. Piesă îngustă de cherestea, folosită la fabricarea lamelor de parchet, a chenarelor de uși, a lambriurilor. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 2.1. Chenar care înconjoară o pardoseală de parchet în lungul pereților, făcut din piese mai mari decât lamele parchetului. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN MDN '00
  • 3. Ramă masivă de lemn în care se prind tăbliile unei uși. DEX '09 DEX '98 DN MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

imagine pentru acest cuvânt

click pe imagini pentru detalii