5 definiții pentru Eusebiu


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

Eusebiu m. episcop din Cezarea, în Palestina, părintele istoriei ecleziastice (207-311).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Eusebiu (c. 260-c. 340), istoric și scriitor bisericesc grec, episcop din anul 313 al Cezareii Palestinei, întemeietorul istoriografie ecleziastice, numit și „părintele istoriei bisericești”. A scris o istorie universală de la origini până în anul 325, o istorie bisericească (10 vol.) și Viața lui Constantin cel Mare, al cărui duhovnic a fost, precum și alte lucrări teologice. Operele sale s-au păstrat numai în traducere latină.

EUSEBIU (EUSEBIOS) (c. 260-c. 340), istoric grec. Episcop (313) al Cezareii (Palestina). Întemeietorul istoriografiei ecleziastice. Autor al unei istorii universale de la origini până la 325 și al unei istorii bisericești în 10 vol. Confesorul și biograful împăratului Constantin cel Mare.

CAMILAR, Eusebiu (1910-1965, n. Udești, jud. Suceava), scriitor român. M. coresp. al Acad. (1955). Proză de viziune stranie, fantastică despre sat („Avizuha”) și război („Cordun”, „Prăpădul Solobodei”, „Negura”); evocări istorice. Traduceri.

Intrare: Eusebiu
Eusebiu nume propriu
nume propriu (I3)
  • Eusebiu