costină sf [At: ȘEZ. XXIII, 106 / Pl: ~ne / E: coastă + -ină] Costie¹.

costínă f., pl. e și ĭ (d. coastă). Buc. Coastă de deal: Pe cel deal, pe cea costină. Este-o creangă șĭ-o cetină (Șez. 35, 106). V. iucină.

Costin, -a, -aș, -ca, -escu, -iu, -oiu v. Constantin II A 19, 20.