2 intrări

9 definiții

Explicative DEX

comes sm [At: DOSOFTEI, V. S. 100/2 / V: comis2 / Pl: ~eși / E: lat comes, -itis, ngr ϰόμης] 1-2 Comandantul unei cetăți sau al unei armate.

cómes, V. comis.

comis2 sm vz comes

cómis m. (mgr. kómis, d. lat. cómes, conte. V. comite). Vechĭ. Boĭer mare (între stolnic și clucer), care îngrijea de grajdurile domnuluĭ; pe urmă, boĭer onorific cu acest rang. – Și cómes (d. lat.), guvernator, hatman (Cant. Dos.). V. rahtivan.

Jargon

comes (cuv. lat., „însoțitor”) v. răspuns.

Enciclopedice

COMES, Liviu (1918-2004, n. Șerei, jud. Hunedoara), compozitor român. Prof. univ. la Cluj și București. Muzică simfonică, de cameră, corală și pentru copii.

INVIDIA GLORIAE COMES (lat.) pizma este însoțitoarea gloriei – Cornelius Nepos, „Chabrias”, III, 3.

Regionalisme / arhaisme

comes s.m. (înv.) comandant de cetate sau de armată, guvernator, hatman, mare spătar.

COMIS s.m. (Mold., ȚR) Boier însărcinat cu îngrijirea grajdurilor domnești. A: Comisul cel mare. PSEUDO-COSTIN, 3r. Manolachie Hrisoverghi comisul. NCL II. 292; cf. URECHE. B: Golescul, marele comis. R. GRECEANU. Vintilă comisul. LET. ȚR, 29r; cf. LET. ȚR, 35v. Etimologie: sl. komisŭ. Vezi și comisoaie, comișel.

Intrare: comes
comes
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: Comes
Comes nume propriu
nume propriu (I3)
  • Comes