opțiuni
  • info

3 intrări

10 definiții

Explicative DEX

cionc2, ~oancă [At: CREANGĂ, GL. / Pl: ~nci, ~oance / E: mg csonka] (Reg) 1 a (D. oameni) Fără un braț. 2 a (D. oi și vite) Fără un corn. 3 a (D. obiecte) Incomplet. 4 sf (Mol; gmț) Pipă cu coada scurtă.

cionc1 sn [At: DA / Pl: ? / E: pbl mg csonk „butuc”] (Reg) Stavilă.

CIONC, CIOANCĂ, cionci, cioance, adj. (Regional, despre oameni) Fără un braț (v. ciung); (despre animale) fără un corn; (despre obiecte) căruia îi lipsește o parte importantă. ♦ (Substantivat, f.; formație glumeață) Pipă, lulea. Moș Nichifor... își aprinde cioanca. CREANGĂ, P. 125.

CIONC, CIOANCĂ, cionci, cioance, adj. (Reg.; despre oameni) Fără un braț; (despre animale) fără un corn; (despre obiecte) căruia îi lipsește o parte importantă. – Magh. csonka.

cioancă2 sf vz cionc2

ciung, ~ă [At: N. TEST. (1648), ap. GCR I, 127/20 / Pl: ~ngi, ~nge, (îvr) ~uri / E: it cionco] 1-2 smf, a (Persoană) fără (o parte din) braț. 3-4 smf, a (Persoană) cu un braț infirm. 5 a (D. mâini, rar d. picioare) Cu o infirmitate. 6 a (D. vite) Cu un corn rupt. 7 a (D. copaci) Cu crengile rupte (sau tăiate). 8 sm (rar) sm (Îvp; îs) ~ uscat Arbore (aproape) uscat sau fără vârf. 9 sm (rar) sm (Înv) Arbore pitic. 10 sm (Îrg; îs) Iască de ~ Iască de cea mai bună calitate.

ciung n. Mold. Tr. butuc, buturugă: parcă’s un ciung pârlit AL. [Sau cionc, termen înrudit cu it. cionco, ciung (primitiv: butuc]. ║ a. lipsit de o mână sau de un braț. [Lit. mutilat ca un trunchiu tăiat)].

Enciclopedice

CIONC subst. „mutilat” (DLR); cf. și cioancă „ciont, lulea scurtă” (Tiktin). 1. – ard. (Paș; Bih 8; Sd I-II 36). 2. Cioncu, mold. (Sd XXI). 3. Cioțica și Cioancă (BA ung. 19). 4. Cf. Cionga, ar. (Cara 32 < ar. „ciung”); (Hur 98); Ciongana, G. (Isp IV1). V. și Ciunc.

Regionalisme / arhaisme

cionc1, cioancă, adj. (reg.) 1. (despre om) fără un braț, ciung, ciolac; fără o ureche, ciul. 2. (despre animale) fără un corn, ciong, ciut, ciutac, melcit; fără coadă, ciont, ciunt. 3. (reg.) lulea cu coadă scurtă, pipă.

cionc2, cioncuri, s.n. (reg.) grămadă de crengi folosită la abaterea apei de la țărm, fixate pe un trunchi de copac așezat vertical pe cursul râului.

Intrare: Cionc
Cionc nume propriu
nume propriu (I3)
  • Cionc
Intrare: cionc (adj.)
cionc1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A63)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cionc
  • cioncul
  • cioncu‑
  • cioancă
  • cioanca
plural
  • cionci
  • cioncii
  • cioance
  • cioancele
genitiv-dativ singular
  • cionc
  • cioncului
  • cioance
  • cioancei
plural
  • cionci
  • cioncilor
  • cioance
  • cioancelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: cionc (s.n.)
cionc2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cionc
  • cioncul
  • cioncu‑
plural
  • cioncuri
  • cioncurile
genitiv-dativ singular
  • cionc
  • cioncului
plural
  • cioncuri
  • cioncurilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cionc, cioancăadjectiv

  • 1. regional (Despre oameni) Fără un braț; (despre animale) fără un corn; (despre obiecte) căruia îi lipsește o parte importantă. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.