2 intrări
23 de definiții

Explicative DEX

CHIȚCAN, chițcani, s. m. 1. Animal insectivor asemănător cu șoarecele, brun-castaniu pe spate și mai deschis pe burtă, cu botul alungit, cu ochii mici și cu urechile ascunse în blană, care trăiește prin păduri, dumbrăvi etc. în galerii superficiale (Sorex araneus). 2. Nume dat mai multor specii de șoareci de diverse mărimi. – Chițcăi + suf. -an.

CHIȚCAN, chițcani, s. m. 1. Animal insectivor asemănător cu șoarecele, brun-castaniu pe spate și mai deschis pe burtă, cu botul alungit, cu ochii mici și cu urechile ascunse în blană, care trăiește prin păduri, dumbrăvi etc. în galerii superficiale (Sorex araneus). 2. Nume dat mai multor specii de șoareci de diverse mărimi. – Chițcăi + suf. -an.

chiscan sm vz chițcan

chițcan sm [At: ALEXANDRESCU, M. 208 / V: (reg) chiscan, ghiscan / Pl: ~i / E: mg cickány] (Pop) 1 Șoarece de casă. 2 Șobolan. 3 Șoarece de pământ. 4 Șoarece de hambar. 5 Șoarece morăresc. 6 Șoarece de câmp. 7 (Îs) ~ călător Șobolan. 8 Animalul insectivor Sorex araneus asemănător cu șoarecele, brun-castaniu pe spate și mai deschis pe burtă, cu botul alungit, cu ochii mici și cu urechile ascunse în blană, care trăiește prin păduri, dumbrăvi etc., în galerii superficiale.

ghiscan sm vz chițcan

țițcan2[1] sm vz chițcan

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

CHIȚCAN sm. 🐒 Șoarece mare cu coada lungă, șobolan (Mus rattus) (🖼 1137): îl îndemnă... a vîna șoareci și ~i într’un ambar întunecos (ODOB.) [chițcăi].

CHIȚORAN sm. 🐒 Șoarece mare cu botul ascuțit (Sorex vulgaris) (🖼 1138) [cf. CHȚCAN].

CHIȚCAN, chițcani, s. m. (Popular) Șobolan. Ciuful de «pinch» (= o specie de cîini)... sucește gîtul chițcanilor. ODOBESCU, S. III 149.

CHIȚCAN, chițcani, s. m. Animal insectivor brun-castaniu pe spate și mai deschis pe burtă, cu botul alungit, cu ochii mici și cu urechile îngropate în blană, care trăiește prin păduri, dumbrăvi etc. în galerii superficiale (Sorex araneus). – Din chițcăi + suf. -an.

CHIȚCAN ~i m. Mamifer insectivor, asemănător cu șoarecele, având botul alungit, ochi mici și urechi ascunse în blană, care trăiește în păduri. /a chițcăi + suf. ~an

chițcan m. șoarece mare cu coada lungă (Mus rattus). [Derivat din chițcăi (cf. chițoran)].

chiscán, V. chițcan.

chițcán m. (ung. cickány, a. î.). Est. Guzgan. – Și chiscan.

Ortografice DOOM

chițcan s. m., pl. chițcani

chițcan s. m., pl. chițcani

chițcan s. m., pl. chițcani

Enciclopedice

CHISCANI, com. în jud. Brăila, pe stg. Dunării; 5.066 loc. (1991). Termocentrală (1.950 MW). Ind. chimică (fibre artificiale), a celulozei, hîrtiei și cartonului. Ape sărate; nămol terapeutic (Lacu Sărat).

Sinonime

CHIȚCAN s. v. guzgan, șobolan.

CHIȚCAN s. 1. (ZOOL.; Sorex araneus) (reg.) șoarece. 2. v. belhiță.

CHIȚCAN s. (ZOOL.) 1. (Sorex araneus) (reg.) șoarece. 2. (Myoxus glis) belhiță, (reg.) guzgan-de-munte.

chițcan s. v. GUZGAN. ȘOBOLAN.

Arhaisme și regionalisme

chițcan, chițcani, s.m. Animal insectivor asemănător cu șoarecele. ■ Chițcanul alpin (Sorex alpinus), specie semnalată în Maram., în zona stâncăriilor (Lengyel, 2007: 27). – Din chițcăi + suf. -an (Șăineanu, DEX); din magh. cickány (Scriban, MDA).

chițcan, chițcani, s.m. – (zool.) Animal insectivor asemănător cu șoarecele. Chițcanul alpin (Sorex alpinus), specie semnalată în Maramureș, în zona stâncăriilor (Lengyel, 2007: 27). – Din chițcăi (formă onomatopeică) + suf. -an (Șăineanu, DEX); din magh. cickány (Scriban, MDA).

Intrare: Chiscani
Chiscani nume propriu
nume propriu (I3)
  • Chiscani
Intrare: chițcan
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chițcan
  • chițcanul
  • chițcanu‑
plural
  • chițcani
  • chițcanii
genitiv-dativ singular
  • chițcan
  • chițcanului
plural
  • chițcani
  • chițcanilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ghiscan
  • ghiscanul
plural
  • ghiscani
  • ghiscanii
genitiv-dativ singular
  • ghiscan
  • ghiscanului
plural
  • ghiscani
  • ghiscanilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chiscan
  • chiscanul
plural
  • chiscani
  • chiscanii
genitiv-dativ singular
  • chiscan
  • chiscanului
plural
  • chiscani
  • chiscanilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țițcan
  • țițcanul
  • țițcanu‑
plural
  • țițcani
  • țițcanii
genitiv-dativ singular
  • țițcan
  • țițcanului
plural
  • țițcani
  • țițcanilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

chițcan, chițcanisubstantiv masculin

  • 1. Animal insectivor asemănător cu șoarecele, brun-castaniu pe spate și mai deschis pe burtă, cu botul alungit, cu ochii mici și cu urechile ascunse în blană, care trăiește prin păduri, dumbrăvi etc. în galerii superficiale (Sorex araneus). DEX '09 DEX '98
    • format_quote Ciuful de «pinch» (= o specie de câini)... sucește gîtul chițcanilor. ODOBESCU, S. III 149. DLRLC
  • 2. Nume dat mai multor specii de șoareci de diverse mărimi. DEX '98 DEX '09
etimologie:
  • Chițcăi + -an. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.