2 intrări
8 definiții
Explicative DEX
catone sm vz caton
Catone m. numele a doi Romani iluștri: 1. (Bătrânul sau Censorul), cunoscut prin austeritatea moravurilor sale, prin severitatea și ura-i în contra Cartaginii (232-147 a. Cr.); 2. (din Utica), strănepotul celui precedent, adversarul lui Cezar, se ucise la Utica în Africa, spre a nu-i datori vieața (94-46 a. Cr.); 3. fig. om de o virtute rigidă (naturală sau afectată): e un Catone.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cato sm vz caton
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
caton sm [At: DA / V: cato, ~ne / A și: ca~ / Pl: ~i / E: fr caton] (Frm; rar) Om cu moravuri austere, de o cinste desăvârșită.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CATO s.m. (Rar) Om de o virtute severă. [Var. caton s.m. / < it. catone, cf. Cato – cenzor al Romei, celebru prin austeritatea și principiile lui severe].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CATON s.m. v. cato.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CATO s. m. om de o virtute severă. (< it. catone)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
cato s. m.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv masculin (M94) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv masculin (M45) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
catosubstantiv masculin
- 1. Om de o virtute severă. DN
etimologie:
- catone DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.