2 intrări

9 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

Bulgaria f. țară coprinsă între Dunăre, lanțul sudic al Balcanilor, Serbia și Marea Neagră. Veche provincie a Turciei, Bulgaria s’a declarat autonomă în 1879, alegându-și principe pe Alexandru de Battemberg, apoi pe Ferdinand de Saxa-Coburg-Gota. Dela 1908, Bulgaria e un regat independent, al cărui suveran poartă numele de Țar: 4.900.000 loc. (între cari 65.000 Români). Victorioasă în timpul răsboiului din 1912 încontra Turcilor, Bulgaria își întinse teritoriul până la marea Egee. Cap. Sofia. În urma răsboiului mondial (1919) Bulgaria pierdu o parte din teritoriul anterior (Tracia, Macedonia, etc.), iar Țarul Ferdinand abdică la 1918 în favoarea fiului său Boris III.

BULGĂRÍE, bulgării, s. f. (Reg.) Grădină sau teren cultivat cu zarzavat. – Bulgar + suf. -ie.

BULGĂRÍE, bulgării, s. f. (Reg.) Grădină sau teren cultivat cu zarzavat. – Bulgar + suf. -ie.

bulgăríe sf [At: SADOVEANU, SĂM. VI, 164 / Pl: ~ii / E: bulgar + -ie] (Reg) Grădină de zarzavat (lucrată de bulgari).

BULGĂRÍE, bulgării, s. f. (Mold.) Grădină sau teren cu culturi de zarzavat. În stîngă, pe malul dinspre Galați, o bulgărie își întindea răzoarele lungi și liniile negre ale șănțurelelor, cu sticliri de șuvițe de apă printre zarzavaturi. SADOVEANU, O. III 319.

BULGĂRÍE, bulgării, s. f. (Reg.) Grădină sau teren cu culturi de zarzavat. – Din bulgar + suf. -ie.

bulgăríe f. (d. Bulgar, fiindcă maĭ ales Bulgariĭ cultivă legumele). Sîrbie, grădinărie, grădină de legume.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bulgăríe (reg.) s. f., art. bulgăría, g.-d. art. bulgăríei; pl. bulgăríi, art. bulgăríile

bulgăríe s. f., art. bulgăría, g.-d. art. bulgăríei; pl. bulgăríi, art. bulgăríile


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

BULGARIA, stat în SE părții centrale a Europei, în Pen. Balcanică; 110,9 mii km2; 9 mil. loc. (1989). Limba de stat: bulgara. Cap.: Sofia. Orașe pr.: Plovdiv, Varna, Ruse, Burgas. Pop. urbană: 63,5%. Este împărțit în opt regiuni și capitala. Țară muntoasă, traversată în centru de M-ții Balcani (Stara Planina) și M-ții Sredna Gora, care în SV trec în munții, mai înalți, Rila și Rodopi (alt. max. din B., 2925 m, vf. Musala). În N alt. coboară treptat spre valea Dunării (Pod. Prebalcanic). Climă temperat-continentală cu cu nuanțe mediteraneene în S. Expl. de cărbuni (34,3 mil. t., 1988), cupru, zinc, plumb, bauxită, min. de fier, mangan, petrol și expl. forestiere. Ind. dă peste 60% din venitul național. Produce energie electrică (44,3 miliarde kWk, 1988), oțel, metale neferoase, mașini-unelte, aparataj electronic și electrotehnic, autovehicule, nave, produse chimice, ciment (5 mil. t., 1989), țesături, zahăr, conserve de fructe, vinuri (3,7 mil. hl., 1988), esențe de trandafir. Terenurile cultivate reprezintă 37,3% din terit. B. pe care se cultivă grîu (4,7 mil. t, 1988), secară, porumb (1,6 mil. t., 1988), orez, cartofi, sfeclă de zahăr, tutun (117 mii t., 1988), bumbac, in, cînepă. Pomicultură, legumicultură, viticultură (929 mii t. struguri, 1988) și vaste culturi de trandafiri. Pășunile și fînețele reprezintă 18,3% din supr. țării pe care se cresc ovine (8,9 mil. capete, 1988), bovine, porcine (4 mil. capete, 1988); e dezvoltată și sericicultura. C. f.: 4.300 km (2.588 km electrificați, 1988). Căi rutiere: 36.897 km (258 km autostrăzi, 1988). Flota comercială: 1,2 mil. t. Moneda: 1 leva = 100 stotinki. Exportă echipament ind., mijloace de transport (c. 1/2), produse alim., materii prime, bunuri de larg consum ș.a. și importă combustibili, materii prime minerale și produse metalurgice (c. 1/2), echipament ind., mijloace de transport (c. 1/3), materii prime agricole și forestiere, produse chim. ș.a. – Istoric. Locuit din timpuri străvechi de triburi trace, terit. B. a făcut parte în sec. 1-4 din Imp. Roman, iar în sec. 5-7 din cel Bizantin. În sec. 5-6 terit. țării a fost populat de triburi slave, iar în a doua jumătate a sec. 7 de triburile protobulgare, asimilate de slavi în procesul cristalizării relațiilor feudale. În 681 se creează primul țarat bulgar, cu capitala la Pliska, care a dăinuit pînă în 1018, cînd a fost cucerit de bizantini. Ocupația bizantină s-a menținut pînă la răscoala din 1185-1186, condusă de frații Petru și Asan, de origine românească, în urma căreia s-a creat Imp. Vlaho-Bulgar, care a atins o mare înflorire în timpul domniei lui Ioan Asan II (1218-1241). La sfîrșitul sec. 14, B. a fost cucerită de turci, sub stăpînirea cărora a rămas cinci secole. Lupta de eliberare a poporului bulgar de sub jugul otoman a luat amploare în sec. 19, culminînd cu răscoala din mai 1876. În urma Războiului Ruso-Româno-Turc (1877-1878), B. a fost eliberată și proclamată principat (1878), sub suzeranitatea Imp. Otoman; la 5 oct. 1908 și-a proclamat independența, iar Ferdinand de Saxa-Coburg (ales cneaz în 1887) a luat titlul de țar al bulgarilor. În 1912-1913, B. a participat la războaiele balcanice (în urma cărora o serie de terit. au ieșit din componența statului bulgar), iar 1915 a intrat în primul război mondial de partea Puterilor Centrale. Înfrîngerea Bulgariei, care a semnat Pacea de la Neuilly (1919), a favorizat ascensiunea lui A. Stamboliiski, ostil participării la război. Conducător al Uniunii Populare Agrare, el a preluat puterea, fiind răsturnat în 1920 de forțele de dreapta. Pentru a pune capăt instabilității politice, Boris al III-lea a introdus un regim autoritar (1934). Orientarea revizionistă a politicii externe a apropiat B. de Germania nazistă. B., beneficiind de sprijinul Puterilor Axei și al U.R.S.S., a silit România să-i retrocedeze Cadrilaterul (1940) și a participat, alături de Germania și Italia, la ocuparea Greciei și Iugoslaviei. În stare de război cu Marea Britanie și Franța, B. a rămas neutră față de U.R.S.S., care i-a declarat, totuși, război (5 sept. 1944). Intrarea Armatei Roșii în B. a făcut posibilă luarea puterii de către comuniști (9 sept. 1944), care au trecut la epurări sîngeroase, apoi la eliminarea adversarilor politici (execuția lui N. Petkov). Monarhia a fost abolită (15 sept. 1946), B. devenind republică populară. Regimul comunist sub conducerea lui Todor Jivkov, s-a angajat în industrializarea și colectivizarea forțată și a secondat cu fidelitate U.R.S.S., în acțiunile de politică externă. În 1989, în cadrul modificărilor majore petrecute în viața politică internațională și ca urmare a intensificării nemulțumirii poporului, au avut loc manifestații de stradă soldate cu înlăturarea lui Todor Jivkov în nov. 1989. Sub presiunea populară președintele Petăr Mladenov, implicat în intenția de reprimare a mișcărilor revoluționare de la sfîrșitul anului 1989, a demisionat (1990). Funcția de șef al statului a fost preluată de liderul grupărilor de opoziție, Jelio Jelev.

Intrare: Bulgaria
Bulgaria
substantiv propriu (SPF162S)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Bulgaria
plural
genitiv-dativ singular
  • Bulgarii
  • Bulgariei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: bulgărie
bulgărie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bulgărie
  • bulgăria
plural
  • bulgării
  • bulgăriile
genitiv-dativ singular
  • bulgării
  • bulgăriei
plural
  • bulgării
  • bulgăriilor
vocativ singular
plural

bulgărie

  • 1. regional Grădină sau teren cultivat cu zarzavat.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • În stînga, pe malul dinspre Galați, o bulgărie își întindea răzoarele lungi și liniile negre ale șănțurelelor, cu sticliri de șuvițe de apă printre zarzavaturi. SADOVEANU, O. III 319.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Bulgar + sufix -ie.
    surse: DEX '98 DEX '09