2 intrări

Articole pe această temă:

5 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

Berenice f. principesă izraelită, fiica lui Agripa, rege din Iudea, pe care Titu o duse la Roma, dar n’o luă de soție, ca să nu irite pe Romani.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Pắrul-Berenícei (constelație) s. propriu m.

Părul-Berenícei (astron.) s. pr. m.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Berenice, soția lui Ptolemaeus al III-lea Euergetes. Ea și-a tăiat părul și l-a oferit în dar zeilor, cu rugămintea de a-i aduce teafăr înapoi soțul, plecat să lupte în Syria. Legenda spune că darul ei a fost transformat într-o constelație: Cosița Berenicei.

PĂRUL BERENICEI (Coma Berenices), constelație din emisfera boreală, situată între constelațiile Leul și Boarul. Vizibilă din România primăvara.

Intrare: Berenice
Berenice
substantiv propriu (SPF103S)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Berenice
plural
genitiv-dativ singular
  • Berenice
  • Berenicei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: Părul-Berenicei
substantiv masculin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Părul-Berenicei
plural
genitiv-dativ singular
  • Părului-Berenicei
plural
vocativ singular
plural

Părul-Berenicei

  • 1. compus astronomie Constelație din emisfera boreală, situată între constelațiile Leul și Boarul. Vizibilă din România primăvara (Coma Berenices).
    surse: DEX '09 DE

etimologie: