8 intrări

15 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RUGINÍȚĂ, ruginițe, s. f. 1. Numele a două plante: a) plantă erbacee cu frunze mici, înguste la bază și dințate la vârf (Asplenium ruta muraria); b) strașnic (III) (Asplenium trichomanes). 2. Ciupercă parazită care atacă și distruge frunzele plantelor (Uromyces scuteleatus).Rugină + suf. -iță.

STRÁȘNIC, -Ă, strașnici, -ce, adj., adv., s. m. I. Adj. (Exprimă ideea de superlativ) 1. Foarte bun, minunat; foarte mare; foarte puternic; extraordinar, nemaipomenit. 2. Îngrozitor, înfiorător, înspăimântător; grozav, cumplit, teribil. ♦ Foarte sever, foarte aspru. II. Adv. 1. (Foarte) tare, (foarte) mult, teribil. 2. (Legat de un adj. prin prep. „de”, exprimă raportul de superlativ) Foarte, extraordinar, nespus. III. S. m. Specie de ferigă din regiunea montană (Asplenium trichomanes). – Din sl. strašĭnŭ.

STRÁȘNIC ~că (~ci, ~ce) și adverbial 1) Care înspăimântă; îngrozitor; înfiorător; groaznic; sinistru. Măcel ~. 2) Care este neobișnuit (ca proporții, intensitate etc.); amarnic; grozav; extraordinar. Ger ~. 3) Care este deosebit de aspru, de strict. Disciplină ~că. /<sl. strašinu


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ruginíță s. f., g.-d. art. ruginíței; pl. ruginíțe

stráșnic adj. m., s. m., pl. stráșnici; f. sg. stráșnică, pl. stráșnice


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

RUGINÍȚĂ s. (BOT.; Asplenium ruta muraria) (reg.) feriguță, spinarea-lupului.

STRÁȘNIC s. (BOT.; Asplenium trichomanes) (reg.) feregea, fericuță, pocitoc, teișor, acul-pământului, dorul-Maicei-Preceste, ferigă-măruntă, părul-doamnei, părul-Maicii-Domnului.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ASPLENIUM L. ASPLENIUM, fam. Polypodiaceae. Gen originar din aproape toate regiunile globului, peste 300 specii, erbacee, cu rizom de diferite forme și mărimi, cu frunze moi, întîi convolute, penat- compuse sau întregi, avînd la baza petrolului palee setiforme, maro-închis pe partea inferioară cu sori liniari-alungiți în care sînt adunați sporii.

Asplenium adiantum-nigrum L. Plante erbacee, perene, înalte pînă la 0,45 m. Frunze oblong-deltoide, bipenate sau tripenate, verzi, coriacee, lucioase, segmentele de la vîrful frunzei cresc spre bază, pinulele (aripioarele) ovate, oblongi, serate.

Asplenium bulbiferum Forst. Specie cu frunze oblong-triunghiulare, tripenate, verzi, pînă la 85 cm lungime și 35 cm lățime, cu numeroase aripioare, orizontale, lungi pînă la 20 cm și late de 5 cm, divizate într-un mare număr de segmente lanceolat-triunghiulare, încă o dată divizate liniar-oblong, cca 1 cm lungime și pînă la 3 mm lățime. Este o plantă vivipară, formează pe frunze tinerele plante, pețiol negru, viguros, lung pînă la 30 cm. Preferă sera rece.

Asplenium decorum Kunze (syn. A. belangeri Kunze). Specie cu frunze dublu-penate, drepte, lungi pînă la 50 cm și late pînă la 8 cm, cu un mare număr de aripioare ob- long-ovate sau invers-ovate, lungi pînă la 8 cm și late de 1 cm, cu lobi mici, liniari, pînă la 15 perechi. Pețiolul și rahisul negre. Se cultivă în seră caldă; este mult apreciată pentru interioare.

Asplenium dimorphum Kunze. Specie cu frunze ovat-triunghiulare, tripenate, glabre, verzi-închis, lungi pînă la 1 m și late de 0,50 m, cele fertile, cele sterile mai mici, dublu-penate. Plantă vivipară, cultivată în seră rece.

Asplenium nidus L. (syn. A. nidus-avis hort.). Specie cu frunze lungi pînă la 120 cm și late de 20 cm, lanceolate, întregi, pieloase, obtuze, verzi-lucioase, marginile ondulate, întregi sau sinuate, pornesc dintr-un rizom mare, în fascicul, asemănător cu o pîlnie. Mijlocul frunzei este străbătut de o nervură mare, neagră. Preferă încăperi cu o temperatură iarna de 12-16°C, o atmosferă umedă, umbrire și un amestec în părți egale de turbă și sphagnum bine mărunțit (Pl. 10, fig. 55).

Asplenium trichomanes L. Specie cu frunze simplu-penate, aproape liniare, verzi-închis, foliolele rotund-ovate, la bază cuneate și la vîrf boante, margini ușor-dentate; pe partea inferioară, deoparte și de alta a nervurii principale, sînt așezați sorii de formă oblongă, induizați. Plantă de talie mică, erbacee, perenă, cu rizom gros. Frunzele au pețiolul roșu pînă la maro-închis, aripat, lucios, membranos.

Asplenium viride Huds. Specie cu frunze (cu pețiolul nearipat, maro-închis la bază, restul verde) simplu-penate, lungi pînă în 17 cm, cu foliolele rotunde, așezate dens. Sori mulți, groși, așezați în apropierea nervurii mediane.

Intrare: Asplenium (gen de plante)
Asplenium (gen de plante)
gen de plante (I2.1)
  • Asplenium
Intrare: Asplenium adiantumnigrum
Asplenium adiantumnigrum  nomenclatura binară
compus
  • Asplenium adiantumnigrum
Intrare: Asplenium bulbiferum
Asplenium bulbiferum  nomenclatura binară
compus
  • Asplenium bulbiferum
Intrare: Asplenium decorum
Asplenium decorum  nomenclatura binară
compus
  • Asplenium decorum
Intrare: Asplenium dimorphum
Asplenium dimorphum  nomenclatura binară
compus
  • Asplenium dimorphum
Intrare: Asplenium nidus
Asplenium nidus  nomenclatura binară
compus
  • Asplenium nidus
Intrare: Asplenium trichomanes
Asplenium trichomanes  nomenclatura binară
compus
  • Asplenium trichomanes
Intrare: Asplenium viride
Asplenium viride  nomenclatura binară
compus
  • Asplenium viride