ȚIGĂRÁR, țigărari, s. m. Insectă din ordinul coleopterelor, de culoare albastră- verzuie cu reflexe aurii, care își depune ouăle pe frunzele anumitor plante pe care le răsucește în formă de țigară de foi (Byctiscus betulae). – Țigară + suf. -ar.

țigărar [At: ENC. ROM. / Pl: ~i / E: țigară¹ + -ar] 1 sm Insectă coleopteră dăunătoare, de 5-9 mm lungime, verde albăstruie cu reflexe metalice vii, femela depunând ouăle în fmnzele de viță de vie, de păr, tei, plop etc., pe care le răsucește în forma unei țigări de foi (Byctiscus betulae). 2 s (Reg) Țigaret.

ȚIGĂRÁR, țigărari, s. m. Insectă din ordinul coleopterelor, de culoare albastră-verzuie cu reflexe aurii, care își depune ouăle pe frunzele anumitor plante pe care le răsucește în formă de țigară de foi (Byctiscus betulae). – Țigară + suf. -ar.

ȚIGĂRÁR, țigărari, s. m. Gîndac de culoare albastră cu reflexe aurii, care își depune ouăle în frunzele anumitor plante, după ce le răsucește în chipul unei țigări de foi (Rhynchiles betulae).

ȚIGĂRÁR ~i m. Insectă dăunătoare, de talie mică, colorată în albastru, cu nuanțe aurii, care își depune ouăle pe frunze, cărora le dă aspectul unei țigări. /țigară + suf. ~ar

țigărar s. m., pl. țigărari

țigărar s. m., pl. țigărari

țigărár s. m., pl. țigărári