11 definiții pentru țigănatic țigănatec


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȚIGĂNÁTIC, -Ă, țigănatici, -ce, adj. (Rar) Ca un țigan, brun, negricios, oacheș. – Țigan + suf. -atic.

ȚIGĂNÁTIC, -Ă, țigănatici, -ce, adj. (Rar) Ca un țigan, brun, negricios, oacheș. – Țigan + suf. -atic.

țigănatic, ~ă a [At: CONTEMP. 1948, nr. 104, 7/1 / V: ~tec, ~net~ / Pl: ~ici, ~ice / E: țigan + -atic] 1 Care seamănă cu un țigan (1). 2 Brunet. 3 Oacheș.

ȚIGĂNÁTIC, -Ă, țigănatici, -e, adj. (Și în forma țigănatec) Ca un țigan, brun, negricios, oacheș. Amîndoi cu ochii bulbucați și țigănateci la înfățișare. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 104, 7/1. – Variantă: țigănátec, -ă adj.

ȚIGĂNÁTIC ~că (~ci, ~ce) Care seamănă cu un țigan; cu fața smeadă; negricios; oacheș; brunet. Ochi ~ci. /țigan + suf. ~atic

țigănatec, ~ă a vz țigănatic

țigănetic, ~ă a vz țigănatic

ȚIGĂNÁTEC, -Ă adj. v. țigănatic.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

țigănátic (rar) adj. m., pl. țigănátici; f. țigănátică, pl. țigănátice

țigănátic adj. m., pl. țigănátici; f. sg. țigănátică, pl. țigănátice


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȚIGĂNÁTIC adj. v. brun, brunet, negricios, oacheș, tuciuriu.

țigănatic adj. v. BRUN. BRUNET. NEGRICIOS. OACHEȘ. TUCIURIU.

Intrare: țigănatic
țigănatic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țigănatic
  • țigănaticul
  • țigănaticu‑
  • țigănatică
  • țigănatica
plural
  • țigănatici
  • țigănaticii
  • țigănatice
  • țigănaticele
genitiv-dativ singular
  • țigănatic
  • țigănaticului
  • țigănatice
  • țigănaticei
plural
  • țigănatici
  • țigănaticilor
  • țigănatice
  • țigănaticelor
vocativ singular
plural
țigănatec adjectiv
adjectiv (A10)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țigănatec
  • țigănatecul
  • țigănatecu‑
  • țigănatecă
  • țigănateca
plural
  • țigănateci
  • țigănatecii
  • țigănatece
  • țigănatecele
genitiv-dativ singular
  • țigănatec
  • țigănatecului
  • țigănatece
  • țigănatecei
plural
  • țigănateci
  • țigănatecilor
  • țigănatece
  • țigănatecelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

țigănatic țigănatec

etimologie:

  • Țigan + sufix -atic.
    surse: DEX '98 DEX '09