2 intrări
6 definiții
Explicative DEX
țâgâlit, ~ă a [At: LEXIC REG. 111 / Pl: ~iți, ~e / E: țâgâli] (Buc) 1 (D. mămăligă) Ciugulită de jur-împrejur. 2 (D. bușteni) Făcut cu ajutorul toporului.
țâgăli v vz țâgâli
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
țâgâli vt [At: ALR SN I h 230/228 / V: ~găli, țigăli / Pzi: ~lesc / E: ns cf ciuguli, piguli, țic3] 1 (Reg; d. păsări) A lua de ici și de colo cu ciocul Si: a ciuguli (1). 2 (Reg; d. oameni) A mânca luând numai câte puțin Si: a ciuguli (3). 3 (Reg) A rupe, a tăia o bucată din ceva Si: a ciopârți (2). 4 (Buc; c. i. un lemn) A preface în surcele. 5 (Buc; c. i. un lemn) A ciopli rău Si: a ciopârți (3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
țigăli v vz țâgâli
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȚÎGÎLI, țîgîlesc, vb.IV. Tranz. (Regional) A ciuguli. Nu țîgîli mămăliga! ȘEZ. V 166.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȚÎGÎLI, țîgîlesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A ciupi, a ciuguli.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|