2 definiții pentru șuetard


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

șuetárd, -ă adj. (peior.) Palavragiu, care se ține de șuete ◊ „În fața unor asemenea muncitori, «plimbăreții» și «șuetarzii» pe care i-am întâlnit ar avea toate motivele să roșească.” Sc. 12 VI 74 p. 4. ◊ „Mahomed, tiran inteligent și brutal, poet orgolios și strateg intuitiv, șuetard amuzant și ucigaș cu sânge rece [...]” R.lit. 21 III 77 p. 16 (din șuetă + -ard)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

șuetárd adj. m., pl. șuetárzi; f. sg. șuetárdă, pl. șuetárde

Intrare: șuetard
șuetard adjectiv
adjectiv (A3)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șuetard
  • șuetardul
  • șuetardu‑
  • șuetardă
  • șuetarda
plural
  • șuetarzi
  • șuetarzii
  • șuetarde
  • șuetardele
genitiv-dativ singular
  • șuetard
  • șuetardului
  • șuetarde
  • șuetardei
plural
  • șuetarzi
  • șuetarzilor
  • șuetarde
  • șuetardelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)