15 definiții pentru șterț


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘTERȚ, șterțuri, s. n. (Reg.) 1. Băț mai gros la un capăt cu care se amestecă zerul, laptele în care s-a pus cheag etc. 2. Fitil pentru opaiț făcut din cârpă; p. ext. opaiț. ♦ Lampă de mână portativă, asemănătoare cu un opaiț folosită în trecut. – Din germ. Sterz.

șterț2 [At: GLOSAR REG. / Pl: ~uri sn, ~i sm / E: nct] (Reg) 1 sn Basma (1). 2 sn Cârpă de șters1 (1). 3 sm (Dep) Bărbat ușuratic.

șterț1 sn [At: JAHRESBER. XVI, 216 / V: (reg) starț, stearț, steorț, sterci, st~, ~ears, ~earț, ~elț, ~rc, ~rci, ~rt, ~rz / Pl: ~uri / E: ns cf ger Sterz „coadă; corn la plug”] 1 (Reg) Băț de lemn, mai gros la un capăt, cu care se amestecă zerul, laptele pus la fiert sau cel în care s-a pus cheag etc. 2 (Trs) Făcăleț (de amestecat mămăliga). 3 (Trs) Băț cu pămătuf la un capăt, folosit pentru a curăța vatra cuptorului sau coșul casei. 4 (Trs; Mar) Mătură uzată. 5 (Buc; Trs) Fitil pentru opaiț făcut din cârpă. 6 (Reg; pex) Opaiț. 7 (Reg; pex; îf stearț) Candelă (1). 8 (Trs; pex) Felinar (portativ). 9 (Reg; pex; îf ștearț) Faclă1 (1). 10 (Îrg; spc) Lampă de mină, portativă, asemănătoare cu un opaiț. 11 (Trs; d. îmbrăcăminte; îe) A fi ca ~earțul A fi murdar.

ȘTERȚ, șterțuri, s. n. (Reg.) 1. Băț mai gros la un capăt cu care se amestecă zerul, laptele în care s-a pus cheag etc. 2. Fitil pentru opaiț făcut din cârpă; p. ext. opaiț. ♦ Lampă de mină portativă, asemănătoare cu un opaiț, folosită în trecut. – Din germ. Sterz.

ȘTERȚ, șterțuri, s. n. 1. Unealtă pentru mestecat zerul, alcătuită dintr-un băț care are unul din capete mai gros; tăujer. Operația mestecării... cu tăujerul sau șterțul se cheamă urdeală. PAMFILE, I. C. 34. 2. Fitil pentru opaiț, făcut din cîrpă; p. ext. opaiț. ♦ Lampă de mînă, care arde cu seu sau cu ulei de rapiță.

șterț n., pl. urĭ (germ. sterz, coadă, mîner, toartă). Trans. Lopățica cu care se amestecă jintița în căldare (numită tăŭjar la R. S. și ștircă la Hațeg). Ghĭoagă (V. melesteŭ). Lampă de umblat pin mină (numită și ștearț). V. opaiță.

sterț n. 1. fitil de opaiț; 2. lampa minerilor ardeleni. [Origină necunoscută].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

șterț (reg.) s. n., pl. ștérțuri

șterț s. n., pl. ștérțuri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȘTERȚ s. v. feștilă, fitil, opaiț.

șterț s. v. FEȘTILĂ. FITIL. OPAIȚ.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

șterț1, ștérțuri, s.n. (reg.) 1. băț mai gros la un capăt, cu care se mestecă zerul și laptele în care s-a pus cheag. 2. fitil pentru opaiț făcut din cârpă; opaiț. 3. lampă de mină portativă, asemănătoare cu un opaiț, folosită în trecut; lampa minerului. 4. băț cu pămătuf la un capăt, folosit pentru a curăța vatra cuptorului sau coșul casei. 5. mătură uzată. 6. făcăleț de mestecat mămăliga. 7. (în forma: ștearț) candelă. 8. felinar portativ. 9. (în forma: știarț) flacără. 10. fitil, feștilă.

șterț2, ștérțuri, s.n. și șterți, s.m. (reg.) 1. (s.n.) basma, broboadă. 2. (s.n.) cârpă de șters. 3. (s.m.) bărbat ușuratic.

șterț, șterțuri, s.n. – (reg.) Băț crăpat la un capăt, cu care se amestecă ingredientele din care se prepară urda (Papahagi, 1925; Georgeoni, 1936). – Din germ. Sterz „coadă, mâner” (Scriban, Papahagi, DEX, MDA).

șterț, -uri, s.n. – Băț crăpat la un capăt, cu care se amestecă ingredientele din care se prepară urda (Papahagi 1925; Georgeoni 1936). – Din germ. Sterz (Papahagi; DEX).

Intrare: șterț
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ște
  • șterțul
  • șterțu‑
plural
  • șterțuri
  • șterțurile
genitiv-dativ singular
  • ște
  • șterțului
plural
  • șterțuri
  • șterțurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

șterț regional

  • 1. Băț mai gros la un capăt cu care se amestecă zerul, laptele în care s-a pus cheag etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: tăujer un exemplu
    exemple
    • Operația mestecării... cu tăujerul sau șterțul se cheamă urdeală. PAMFILE, I. C. 34.
      surse: DLRLC
  • 2. Fitil pentru opaiț făcut din cârpă.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: feștilă fitil
    • surse: DEX '09 DEX '98
    • 2.2. Lampă de mână portativă, asemănătoare cu un opaiț, folosită în trecut.
      surse: DEX '09 DEX '98

etimologie: