6 definiții pentru ștempar


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘTEMPÁR, ștempari, s. m. (Reg.) Muncitor care lucrează la șteamp. – Șteamp + suf. -ar.

ȘTEMPÁR, ștempari, s. m. (Reg.) Muncitor care lucrează la șteamp. – Șteamp + suf. -ar.

ștempar sm [At: LB / Pl: ~i / E: șteamp2 + -ar] (Reg) Muncitor la un șteamp2 (1).

ȘTEMPÁR, ștempari, s. m. (Regional) Muncitor care sfărimă în șteamp piatra (auriferă) scoasă din mină.

ȘTEMPÁR ~i m. reg. Muncitor care lucrează la un șteamp. /șteamp + suf. ~ar


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ștempár (reg.) s. m., pl. ștempári

Intrare: ștempar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ștempar
  • ștemparul
  • ștemparu‑
plural
  • ștempari
  • ștemparii
genitiv-dativ singular
  • ștempar
  • ștemparului
plural
  • ștempari
  • ștemparilor
vocativ singular
  • ștemparule
  • ștempare
plural
  • ștemparilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ștempar

  • 1. regional Muncitor care lucrează la șteamp.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie:

  • Șteamp + sufix -ar.
    surse: DEX '09 DEX '98