13 definiții pentru șovâlc șovâlc-șovâlc


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘOVẤLC interj. Cuvânt care imită mersul șovăitor, șchiopătat al cuiva; șontâc. – Onomatopee.

ȘOVẤLC interj. Cuvânt care imită mersul șovăitor, șchiopătat al cuiva; șontâc. – Onomatopee.

șovâlc i [At: CREANGĂ, P. 93 / E: fo] (Reg; rep) Șontâc.

ȘOVÂLC interj. pop. (se folosește, de obicei repetat, pentru a reda mersul șovâlcăit al celui șchiop). /Onomat.

ȘOVÎ́LC interj. (De obicei repetat) Cuvînt care imită mersul șovăitor al unui șchiop; șontîc. Numai iaca un ciocirlan șchiop se vede viind cît ce putea, și șovîlc, șovîlc, șovîlc! Se înfățișează înaintea sfintei Dumineci. CREANGĂ, P. 93.

șovălc! int. indică un mers șovăitor: un ciocârlan șchiop șovălc, șovălc! se înfățișează înaintea sfintei CR.

șovî́lc interj. (var. d. șontîc. Cp. și cu ung. soványkodni, a slăbi). Nord. Șontîc, șchĭopătînd: venea șovîlc-șovîlc. V. șteobîlc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!șovấlc/șovấlc-șovấlc interj.

șovâlc, șovâlc (șovâlc-șovâlc) interj.

șovấlc-șovấlc v. șovấlc


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȘOVÂLC interj. șontâc!, (reg.) hodâc!, șchiopârc!, șoltâc!, șonc!

ȘOVÎLC interj. șontîc!, (reg.) hodîc!, șchiopîrc!, șoltîc!, șonc!


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

șovîlc interj. – Exprimă ideea de șchiopătare sau de scufundare. – Var. șobîlc, știobîlc, știopîlc, știulbic, știuldic. Creație expresivă, cf. bîldîbîc, hîltîc, cobîlț, șontîc.Der. șovîlcăi, vb. (Mold., a șchiopăta); șovîrcăi, vb. (a șovăi, a ezita); șovîrnog, adj. (șchiop); știobîlcăi, vb. (a se bălăci); știuldica, vb. refl. (Trans., a se cufunda); știulbica, vb. (Trans., a căuta sub apă); știulbic (var. știuldic, știrbic, știulbic), s. n. (Trans., prăjină cu care se scot peștii din ascunzători).

Intrare: șovâlc
șovâlc interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • șovâlc
șovâlc-șovâlc interjecție
interjecție (I10)
  • șovâlc-șovâlc

șovâlc șovâlc-șovâlc

  • 1. Cuvânt care imită mersul șovăitor, șchiopătat al cuiva.
    exemple
    • Numai iaca un ciocîrlan șchiop se vede viind cît ce putea, și șovîlc, șovîlc, șovîlc! Se înfățișează înaintea sfintei Dumineci. CREANGĂ, P. 93.
      surse: DLRLC

etimologie: