8 definiții pentru șoricuț șorecuț


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘORICÚȚ, șoricuți, s. m. Șoricel. [Var.: șorecúț s. m.] – Șoarec + suf. -uț.

ȘORICÚȚ, șoricuți, s. m. Șoricel. [Var.: șorecúț s. m.] – Șoarec + suf. -uț.

șoricuț sm [At: LB / V: ~rec~ / Pl: ~i / E: șoarec + -uț] 1-12 (Zlg; șhp) Șoricel (1-12). 13 (Zlg) Șoricel (13). 14 (Mol; îcs) De-a -u Joc în care unul dintre copii are rolul pisicii, iar celălalt al șoarecelui (1-6). 15 (Orn; Mol) Ochiul-boului (Troglodytes parvulus).

ȘORICÚȚ, șoricuți, s. m. Diminutiv al lui șoarece. Se cunoaște, Floricica, că pe-aici a mers botișorul tău de trandafir și dințișorii tăi de șoricuț. HOGAȘ, M. N. 18. – Variantă: șorecúț (ȘEZ. I 243) s. m.

ȘORECÚȚ s. m. v. șoricuț.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

șoricúț s. m., pl. șoricúți

șoricúț s. m., pl. șoricúți


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: șoricuț
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șoricuț
  • șoricuțul
  • șoricuțu‑
plural
  • șoricuți
  • șoricuții
genitiv-dativ singular
  • șoricuț
  • șoricuțului
plural
  • șoricuți
  • șoricuților
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șorecuț
  • șorecuțul
  • șorecuțu‑
plural
  • șorecuți
  • șorecuții
genitiv-dativ singular
  • șorecuț
  • șorecuțului
plural
  • șorecuți
  • șorecuților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

șoricuț șorecuț

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Se cunoaște, Floricica, că pe-aici a mers botișorul tău de trandafir și dințișorii tăi de șoricuț. HOGAȘ, M. N. 18.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Șoarec + sufix -uț.
    surse: DEX '09 DEX '98