opțiuni
  • info

2 intrări

11 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘOIMĂNESC, -EASCĂ, șoimănești, adj. De șoim; fig. viteaz. – Șoiman + suf. -esc.

șoimănesc, ~ească a [At: TDRG / Pl: ~ești / E: șoiman + -esc] (Pop) 1-5 De șoim (1-5) Si: (pop) șoimesc (1-5). 6 (Fig) Care este viteaz Si: (pop) șoimesc (6). 7 (Fig) Care este sprinten Si: (pop) șoimesc (7).

ȘOIMĂNESC, EASCĂ, șoimănești, adj. De șoim; fig. viteaz. – Șoiman + suf. -esc.

ȘOIMĂNESC, -EASCĂ, șoimănești, adj. De șoim; fig. viteaz.

ȘOIMĂNESC ~ească (~ești) 1) Care este caracteristic pentru șoimi; propriu șoimilor. 2) fig. rar Care vădește îndrăzneală și bărbăție; plin de curaj; viteaz. /șoiman + suf. ~esc

șoĭmănésc v. tr. (d. șoĭmane). Vest. Zăpăcesc, betegesc, lovesc pin vre-o boală năprasnică. – La Gor. 88, -ăresc.

șoimăni [At: OTESCU, CR. 498 / Pzi: ~nesc / E: șoiman] 1 vt (Mtp) A desfigura (1). 2 vt (Mtp) A îmbolnăvi. 3 vr (Olt; d. oameni) A se spurca. 4 vt (Olt; c. i. ființe) A bate (92) tare. 5 vr (Olt; Mun; mai ales d. copii) A se alinta (schimonosindu-se).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

șoimănesc (pop.) adj. m., f. șoimănească; pl. m. și f. șoimănești

șoimănesc adj. m., f. șoimănească; pl. m. și f. șoimănești

șoimănesc adj. m., f. șoimănească; pl. m. și f. șoimănești

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

șoimăni, șoimănesc, vb. IV 1. (pop.; despre șoimane, iele) a poci, a îmbolnăvi; a schilodi. 2. (reg.; refl.; despre oameni) a se spurca. 3. (reg.; despre ființe) a bate tare. 4. (reg.; refl.; despre copii) a se alinta (schimonosindu-se).

Intrare: șoimănesc
șoimănesc adjectiv
adjectiv (A81)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șoimănesc
  • șoimănescul
  • șoimănescu‑
  • șoimănească
  • șoimăneasca
plural
  • șoimănești
  • șoimăneștii
  • șoimănești
  • șoimăneștile
genitiv-dativ singular
  • șoimănesc
  • șoimănescului
  • șoimănești
  • șoimăneștii
plural
  • șoimănești
  • șoimăneștilor
  • șoimănești
  • șoimăneștilor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: șoimăni
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • șoimăni
  • șoimănire
  • șoimănit
  • șoimănitu‑
  • șoimănind
  • șoimănindu‑
 singular plural
  • șoimănește
  • șoimăniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • șoimănesc
 (să)
  • șoimănesc
  • șoimăneam
  • șoimănii
  • șoimănisem
a II-a (tu)
  • șoimănești
 (să)
  • șoimănești
  • șoimăneai
  • șoimăniși
  • șoimăniseși
a III-a (el, ea)
  • șoimănește
 (să)
  • șoimănească
  • șoimănea
  • șoimăni
  • șoimănise
plural I (noi)
  • șoimănim
 (să)
  • șoimănim
  • șoimăneam
  • șoimănirăm
  • șoimăniserăm
  • șoimănisem
a II-a (voi)
  • șoimăniți
 (să)
  • șoimăniți
  • șoimăneați
  • șoimănirăți
  • șoimăniserăți
  • șoimăniseți
a III-a (ei, ele)
  • șoimănesc
 (să)
  • șoimănească
  • șoimăneau
  • șoimăniră
  • șoimăniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

șoimănesc, șoimăneascăadjectiv

  • 1. De șoim. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • Șoiman + sufix -esc. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.