opțiuni
  • info

2 intrări

17 definiții

din care

Explicative DEX

ȘMECHERIRE, șmecheriri, s. f. Acțiunea de a (se) șmecheri și rezultatul ei. – V. șmecheri.

ȘMECHERIRE, șmecheriri, s. f. Acțiunea de a (se) șmecheri și rezultatul ei. – V. șmecheri.

ȘMECHERI, șmecheresc, vb. IV. 1. Tranz. A păcăli, a înșela (printr-o șmecherie). 2. Tranz. și refl. (Fam.) A face să devină sau a deveni șmecher, isteț. – Din șmecher.

ȘMECHERI, șmecheresc, vb. IV. 1. Tranz. A păcăli, a înșela (printr-o șmecherie). 2. Tranz. și refl. (Fam.) A face să devină sau a deveni șmecher, isteț. – Din șmecher.

șmecheri [At: IOVESCU, N. 158 / V: (reg) șmiche~ / Pl: ~resc / E: șmecher] 1-6 vtr (Fam) A face pe cineva să devină sau a deveni șmecher (1, 3, 5). 7 vt (Fam) A păcăli. 8 vt (Arg) A regla ceva.

șmicheri v vz șmecheri

ȘMECHERI, șmecheresc, vb. IV. Tranz. A păcăli, a înșela (printr-o șmecherie). (Atestat în forma șmicheri) De cîine te temi că te-a mușca; de babă că te-a șmicheri. I. CR. IV 79. ♦ Refl. (Familiar) A deveni șmecher. – Variantă; (regional) șmicheri vb. IV.

ȘMICHERI vb. IV v. șmecheri.

A SE ȘMECHERI mă ~esc intranz. pop. A-și însuși deprinderi de om descurcăreț; a deveni șmecher. /Din șmecher

A ȘMECHERI ~esc tranz. pop. A da un neadevăr drept adevăr (recurgând la o șmecherie); a induce în eroare; a trage pe sfoară; a păcăli; a amăgi; a înșela; a minți. /Din șmecher

Ortografice DOOM

șmecherire (rar) s. f., g.-d. art. șmecheririi; pl. șmecheriri

șmecherire s. f., g.-d. art. șmecheririi; pl. șmecheriri

șmecherire s. f., g.-d. art. șmecheririi; pl. șmecheriri

șmecheri (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șmecheresc, 3 sg. șmecherește, imperf. 1 șmecheream; conj. prez. 1 sg. să șmecheresc, 3 să șmecherească

șmecheri (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șmecheresc, imperf. 3 sg. șmecherea; conj. prez. 3 să șmecherească

șmecheri vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șmecheresc, imperf. 3 sg. șmecherea; conj. prez. 3 sg. și pl. șmecherească

Argou

șmecheri, șmecheresc I. v. t. a păcăli, a înșela (printr-o șmecherie) II. v. r. a deveni șmecher / isteț

Sinonime

ȘMECHERI vb. v. ademeni, amăgi, escroca, încânta, înșela, minți, momi, păcăli, prosti, pungăși, purta, trișa.

șmecheri vb. v. ADEMENI. AMĂGI. ESCROCA. ÎNCÎNTA. ÎNȘELA. MINȚI. MOMI. PĂCĂLI. PROSTI. PUNGĂȘI. PURTA. TRIȘA.

Intrare: șmecherire
șmecherire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șmecherire
  • șmecherirea
plural
  • șmecheriri
  • șmecheririle
genitiv-dativ singular
  • șmecheriri
  • șmecheririi
plural
  • șmecheriri
  • șmecheririlor
vocativ singular —
plural —
Intrare: șmecheri
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • șmecheri
  • șmecherire
  • șmecherit
  • șmecheritu‑
  • șmecherind
  • șmecherindu‑
 singular plural
  • șmecherește
  • șmecheriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • șmecheresc
 (să)
  • șmecheresc
  • șmecheream
  • șmecherii
  • șmecherisem
a II-a (tu)
  • șmecherești
 (să)
  • șmecherești
  • șmechereai
  • șmecheriși
  • șmecheriseși
a III-a (el, ea)
  • șmecherește
 (să)
  • șmecherească
  • șmecherea
  • șmecheri
  • șmecherise
plural I (noi)
  • șmecherim
 (să)
  • șmecherim
  • șmecheream
  • șmecherirăm
  • șmecheriserăm
  • șmecherisem
a II-a (voi)
  • șmecheriți
 (să)
  • șmecheriți
  • șmechereați
  • șmecherirăți
  • șmecheriserăți
  • șmecheriseți
a III-a (ei, ele)
  • șmecheresc
 (să)
  • șmecherească
  • șmechereau
  • șmecheriră
  • șmecheriseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • șmicheri
  • șmicherire
  • șmicherit
  • șmicheritu‑
  • șmicherind
  • șmicherindu‑
 singular plural
  • șmicherește
  • șmicheriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • șmicheresc
 (să)
  • șmicheresc
  • șmicheream
  • șmicherii
  • șmicherisem
a II-a (tu)
  • șmicherești
 (să)
  • șmicherești
  • șmichereai
  • șmicheriși
  • șmicheriseși
a III-a (el, ea)
  • șmicherește
 (să)
  • șmicherească
  • șmicherea
  • șmicheri
  • șmicherise
plural I (noi)
  • șmicherim
 (să)
  • șmicherim
  • șmicheream
  • șmicherirăm
  • șmicheriserăm
  • șmicherisem
a II-a (voi)
  • șmicheriți
 (să)
  • șmicheriți
  • șmichereați
  • șmicherirăți
  • șmicheriserăți
  • șmicheriseți
a III-a (ei, ele)
  • șmicheresc
 (să)
  • șmicherească
  • șmichereau
  • șmicheriră
  • șmicheriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

șmecherire, șmecheririsubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a (se) șmecheri și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • vezi șmecheri DEX '09 DEX '98

șmecheri, șmecherescverb

  • 1. tranzitiv A înșela (printr-o șmecherie). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: păcăli înșela
    • format_quote De cîine te temi că te-a mușca; de babă că te-a șmicheri. I. CR. IV 79. DLRLC
  • 2. tranzitiv reflexiv familiar A face să devină sau a deveni șmecher, isteț. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • șmecher DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.