5 definiții pentru șluc


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘLUC, șlucuri, s. n. (Reg.) Înghițitură. – Din germ. Schluck.

ȘLUC, șlucuri, s. n. (Reg.) Înghițitură. – Din germ. Schluck.

șluc sn [At: COȘBUC, P. II, 243 / Pl: ~uri / E: ger Schluck cf mg slukk] (Trs) Înghițitură.

ȘLUC, șlucuri, s. n. (Germanism regional) înghițitură. Tot un șluc și iar un șluc, Tu-i dă pe umăr plosca-ntreagă. COȘBUC, P. II 243.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

șluc (reg.) s. n., pl. șlúcuri

Intrare: șluc
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șluc
  • șlucul
  • șlucu‑
plural
  • șlucuri
  • șlucurile
genitiv-dativ singular
  • șluc
  • șlucului
plural
  • șlucuri
  • șlucurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

șluc

etimologie: