10 definiții pentru șintoism


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘINTOÍSM s. n. Religie apărută în Japonia în sec. VI, ca reacție la introducerea budismului, caracterizată prin animism, venerarea unor divinități ale naturii, cultul eroilor, al strămoșilor și al împăratului, ca divinitate vizibilă. – Din fr. shintoïsme.

ȘINTOÍSM s. n. Religie națională a Japoniei, caracterizată prin animism, venerarea unor divinități ale naturii, cultul eroilor, al strămoșilor etc. – Din fr. shintoïsme.

ȘINTOÍSM s. n. Religia de stat a Japoniei.

ȘINTOÍSM s.n. Veche religie a japonezilor, având soarele ca divinitate principală și spiritele strămoșilor și al cărei cult constă în rugăciuni și ofrande de flori și orez. [Pron. -to-ism, scris și shintoism. / < fr. shintoïsme, cf. jap. shinto – calea lui Dumnezeu].

ȘINTOÍSM s. n. religie tradițională a japonezilor, religia de stat până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, caracterizată prin animism, venerarea Soarelui ca divinitate principală și prin cultul spiritelor strămoșilor, al eroilor și al mikadoului. (< fr. shintoïsme)

ȘINTOÍSM n. Una dintre cele mai răspândite religii, apărută pe baza cultului primitiv al naturii și al diferitelor rituri magice. /<fr. shintoïsme

sintoism n. religiunea primitivă a Japoniei, numără azi vr’o 14 milioane de sectatori.

*șintoízm n. (d. japonezu šinto). Religiunea națională a Japoniiĭ, întărită ĭar de la restabilirea puteriĭ imperiale.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: șintoism
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șintoism
  • șintoismul
  • șintoismu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • șintoism
  • șintoismului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

șintoism

  • 1. Religie apărută în Japonia în secolul VI, ca reacție la introducerea budismului, caracterizată prin animism, venerarea unor divinități ale naturii, cultul eroilor, al strămoșilor și al împăratului, ca divinitate vizibilă.
    surse: DEX '09 DEX '98
  • diferențiere Veche religie a japonezilor, având soarele ca divinitate principală și spiritele strămoșilor și al cărei cult constă în rugăciuni și ofrande de flori și orez.
    surse: DN

etimologie: