16 definiții pentru șicui
din care- explicative (11)
- morfologice (3)
- etimologice (1)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ȘICUI, șicuiesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Înv. și reg.) A (se) împodobi cu șic2. – Șic2 + suf. -ui.
șicui1 [At: CANTEMIR, IST. 115 /V: (reg) sicli, siclui, ~clui / Pzi: ~esc / E: șic2 + -ui] (Reg) 1 vt (C. i. obiecte) A polei cu aur sau cu argint. 2 vt (îf șiclui) A împodobi cu hârtie poleită. 3-4 vtr A (se) împodobi cu șic2 (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șicui2 vtr [At: CANTEMIR, IST. 72 / Pzi: ~esc/ E: pn szykowac] (Mil; înv) 1-2 A (se) așeza în poziția de luptă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘICUI, șicuiesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) împodobi cu șic2. – Șic2 + suf. -ui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȘICUI, șicuiesc, vb. IV. Tranz. A polei, a împodobi cu șic2. Cu var văruită, Cu șic șicuită, Cu aur boltită. PAMFILE, la CADE.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘICUI vb. (Mold.) A (se) așeza în ordine de bătaie. Cu dobe și cu surle alaiurile șicuind, pentru biruință în mare numărul oștilor sale cineva să încrede. CI, 97. Împărțind oastea pe la hatmani și șicuindu-să, au luat drept pe acea cale în carea spunea omul că vin nepriiatinii. CANTEMIR, HR. Etimologie: pol. szykowač. Vezi și șicuire.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
sicli v vz șicui1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
siclui v vz șicui1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
șiclui v vz șicui1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
1) șicuĭésc v. tr. (d. șic 1). Vechĭ. Ornez cu șic.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
2) șicuĭésc v. tr. (pol. szykwac). Vechĭ. Așez în ordine de luptă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
șicui (a ~) (reg., înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șicuiesc, 3 sg. șicuiește, imperf. 1 șicuiam; conj. prez. 1 sg. să șicuiesc, 3 să șicuiască
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
șicui (a ~) (reg., înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șicuiesc, imperf. 3 sg. șicuia; conj. prez. 3 să șicuiască
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
șicui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șicuiesc, imperf. 3 sg. șicuia; conj. prez. 3 sg. și pl. șicuiască
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
șicui (-uesc, -it), vb. – (Înv.) A pune în ordine de bătaie. Pol. szykować (Tiktin).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
șicui2, șicuiesc, vb. IV (înv.; despre militari) a (se) așeza în ordine de bătaie.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
verb (VT408) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
șicui, șicuiescverb
-
- Cu var văruită, Cu șic șicuită, Cu aur boltită. PAMFILE, la CADE. DLRLC
-
etimologie:
- Șic (1.) + -ui. DEX '09 DEX '98