opțiuni
  • info

2 intrări

16 definiții

din care

Explicative DEX

ȘICANATOR, -OARE, șicanatori, -oare, adj. Care șicanează, căruia îi place să sâcâie pe cineva pentru lucruri de nimic; sâcâitor. – Șicana + suf. -tor.

șicanator, ~oare smf, a [At: COSTINESCU / Pl: ~i, ~oare / E: șicana + -tor] 1-2 (Înv) (Persoană) care șicanează (1) Si: (frî) șicanier (1-2). 3-4 (Pop; rar) (Persoană) căreia îi place să șicaneze (2) Si: (frî) șicanier (3-4).

ȘICANATOR, -OARE, șicanatori, -oare, adj. (Rar) Care șicanează, căruia îi place să sâcâie pe cineva pentru lucruri de nimic; sâcâitor. – Șicana + suf. -tor.

ȘICANATOR, -OARE, șicanatori, -oare, adj. Care șicanează, căruia îi place să șicaneze, să sîcîie (pe cineva) pentru lucruri de nimic.

ȘICANATOR, -OARE adj. Care șicanează, căruia îi place să șicaneze; șicanier. [< șicana + -tor, după fr. chicaneur].

ȘICANATOR, -OARE adj., s. m. f. (cel) care șicanează, căruia îi place să șicaneze. (după fr. chicaneur)

ȘICANATOR ~oare (~ori, ~oare) rar Care șicanează; care face șicane. /a șicana + suf. ~tor

șicanator a. și m. care șicanează, cui place a șicana.

*șicanatór, -oáre adj. Care șicanează, ĭubitor de șicană: uniĭ avocațĭ îs șicanatorĭ.

Ortografice DOOM

șicanator (rar) adj. m., pl. șicanatori; f. sg. și pl. șicanatoare

șicanator adj. m., pl. șicanatori; f. sg. și pl. șicanatoare

șicanator adj. m., pl. șicanatori; f. sg. și pl. șicanatoare

șicanator s. m., pl. șicanatori

șicanatoare s. f., pl. șicanatoare

Sinonime

ȘICANATOR adj., s. cârcotaș, (rar) procesiv, (pop.) cârtitor, gâlcevitor, (Mold. și Bucov.) cârciogar. (Om ~.)

ȘICANATOR adj., s. cîrcotaș, (rar) procesiv, (pop.) cîrtitor, gîlcevitor, (Mold. și Bucov.) cîrciogar. (Om ~.)

Intrare: șicanator (adj.)
șicanator1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șicanator
  • șicanatorul
  • șicanatoru‑
  • șicanatoare
  • șicanatoarea
plural
  • șicanatori
  • șicanatorii
  • șicanatoare
  • șicanatoarele
genitiv-dativ singular
  • șicanator
  • șicanatorului
  • șicanatoare
  • șicanatoarei
plural
  • șicanatori
  • șicanatorilor
  • șicanatoare
  • șicanatoarelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: șicanator (persoană)
șicanator2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șicanator
  • șicanatorul
  • șicanatoru‑
plural
  • șicanatori
  • șicanatorii
genitiv-dativ singular
  • șicanator
  • șicanatorului
plural
  • șicanatori
  • șicanatorilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

șicanator, șicanatorisubstantiv masculin
șicanatoare, șicanatoaresubstantiv feminin
șicanator, șicanatoareadjectiv

  • 1. (Persoană) Care șicanează, căruia îi place să sâcâie pe cineva pentru lucruri de nimic. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN MDN '00
    sinonime: sâcâitor șicanier
etimologie:
  • Șicana + -tor. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.