2 intrări
12 definiții
- explicative DEX (8)
- ortografice DOOM (3)
- arhaisme și regionalisme (1)
Explicative DEX
ȘFĂIȚUIRE, șfăițuiri, s. f. Procedeu de sudare în care piesele de sudat sunt încălzite în forjă sau în cuptor și apoi ciocănite sau presate. – După germ. Schweisserei.
ȘFĂIȚUIRE, șfăițuiri, s. f. Procedeu de sudare în care piesele de sudat sunt încălzite în forjă sau în cuptor și apoi ciocănite sau presate. – După germ. Schweisserei.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
șfăițuire sf [At: MDT / V: (reg) șvai~ / Pl: ~ri / E: șfăițui cf ger Schweisserei] (Teh) Procedeu de sudare fără material de adaos, în care piesele de sudat sunt încălzite în forjă sau în cuptor și apoi ciocănite sau presate.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘFĂIȚUIRE ~i f. Procedeu de sudare prin forjare la cald, fără material de adaos. [Sil. -țu-i-] /<germ. Schweisserei
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sfaițui v vz șvaițui
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
șfaițui2 vt vz șfăițui
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șfăițui vt [At: ALR SN II h 549 / V: (reg) sfai~, șfai~, șvai~ / Pzi: ~esc / E: ger schweissen] (Teh; c. i. piese de metal) A suda prin forjare la cald, fără material de adaos.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șvaițui v vz șfăițui
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șvaițuire sf vz șfăițuire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
șfăițuire s. f., g.-d. art. șfăițuirii; pl. șfăițuiri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
șfăițuire s. f., g.-d. art. șfăițuirii; pl. sfăițuiri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
șfăițuire s. f., g.-d. art. șfăițuirii; pl. șfăițuiri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
șfăițui, șfăițuiesc, vb. IV (reg.) a suda piesele de oțel, prin forjare la cald, fără adaos de material.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| verb (VT408) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
șfăițuire, șfăițuirisubstantiv feminin
- 1. Procedeu de sudare în care piesele de sudat sunt încălzite în forjă sau în cuptor și apoi ciocănite sau presate. DEX '09 DEX '98
etimologie:
- Schweisserei DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.