8 definiții pentru șerpaș


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘERPÁȘ, șerpași, s. m. Membru al unei populații himalaiene, care servește drept ghid sau cărător în expedițiile alpiniștilor din Himalaia. – Din fr., engl. sherpa.

șerpaș sm [At: DLR / Pl: ~i / E: fr, eg sherpa] Persoană originară din nordul Indiei (Nepal sau zonele învecinate), care însoțește expedițiile din Munții Himalaia și care cară poverile.

ȘERPÁȘ, șerpași, s. m. Persoană aparținând unor triburi din Nepal, nordul Indiei etc., care însoțește expedițiile din Himalaia și care cară poverile. – Din fr., engl. sherpa.

ȘERPÁȘ s. m. indigen din India, Nepal etc. care însoțește expedițiile pe Himalaia. (< fr., engl. sherpa)

șerpáș s. m. Membru al unor triburi din India, Nepal etc. care însoțește expedițiile pe Himalaia cărând poverile ◊ „Patru alpiniști japonezi și doi șerpași nepalezi au escaladat zilele trecute vârful Baruntse (7220 metri) din masivul Himalaya [...]” R.l. 27 XII 80 p. 6. ♦ (fig.) ◊ „Ce vă fac șerpașii, tovarășe inginer? Așa le spune el celor din colectivul de proiectare: șerpașii.R.l. 15 VI 79 p. 4; v. și 25 XII 79 p. 6 (din engl. sherpa, pl. sherpas; BD 1972; DEX)

ȘERPÁȘ ~i m. Persoană care face parte din unele triburi nepaleze sau indiene și care însoțește expedițiile din Himalaia. /<fr., engl. sherpa


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: șerpaș
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șerpaș
  • șerpașul
  • șerpașu‑
plural
  • șerpași
  • șerpașii
genitiv-dativ singular
  • șerpaș
  • șerpașului
plural
  • șerpași
  • șerpașilor
vocativ singular
  • șerpașule
  • șerpașe
plural
  • șerpașilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

șerpaș

  • 1. Membru al unei populații himalaiene, care servește drept ghid sau cărător în expedițiile alpiniștilor din Himalaia.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00

etimologie: