șerpaș s. m. Membru al unor triburi din India, Nepal etc. care însoțește expedițiile pe Himalaia cărând poverile ◊ „Patru alpiniști japonezi și doi șerpași nepalezi au escaladat zilele trecute vârful Baruntse (7220 metri) din masivul Himalaya [...]” R.l. 27 XII 80 p. 6. ♦ (fig.) ◊ „Ce vă fac șerpașii, tovarășe inginer? Așa le spune el celor din colectivul de proiectare: șerpașii.” R.l. 15 VI 79 p. 4; v. și 25 XII 79 p. 6 (din engl. sherpa, pl. sherpas; BD 1972; DEX)