9 definiții pentru șeptel
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ȘEPTEL, septeluri, s. n. Totalitatea animalelor domestice sau numai a celor de o anumită specie dintr-o țară, regiune sau gospodărie. – Din fr. cheptel.
șeptel sn [At: SCÎNTEIA 1952, nr. 2239 / Pl: ~uri / E: fr cheptel] Totalitatea animalelor domestice crescute într-o gospodărie, într-o comună, într-o țară (pentru a se obține beneficiu economic).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘEPTEL, șepteluri, s. n. Totalitatea animalelor domestice crescute într-o gospodărie, într-o comună, într-o țară (pentru a obține un beneficiu economic). – Din fr. cheptel.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȘEPTEL, șepteluri, s. n. Totalitatea animalelor domestice crescute într-o gospodărie, într-o comună, într-o țară pentru obținerea unui beneficiu economic. Fără o puternică bază furajeră nu poate fi posibilă mărirea șeptelului și sporirea producției animale. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2877.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘEPTEL s.n. Numărul total al animalelor domestice ale unei țări, ale unei regiuni, ale unei gospodării etc. [< fr. cheptel, cf. lat. capitale – ceea ce este principal într-o avuție].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȘEPTEL ~uri n. Totalitate a animalelor domestice (de aceeași specie) crescute într-o țară, într-o regiune sau într-o gospodărie. /<fr. cheptel
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
șeptel s. n., pl. șepteluri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
șeptel s. n., pl. șepteluri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
șeptel s. n., pl. șepteluri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
șeptel, șeptelurisubstantiv neutru
- 1. Totalitatea animalelor domestice sau numai a celor de o anumită specie dintr-o țară, regiune sau gospodărie. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Fără o puternică bază furajeră nu poate fi posibilă mărirea șeptelului și sporirea producției animale. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2877. DLRLC
-
etimologie:
- cheptel DEX '09 DEX '98 DN