8 definiții pentru șepcar


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘEPCÁR, șepcari, s. m. Persoană care confecționează (și vinde) șepci. – Șapcă + suf. -ar.

ȘEPCÁR, șepcari, s. m. Persoană care confecționează (și vinde) șepci. – Șapcă + suf. -ar.

ȘEPCÁR, șepcari, s. m. Persoană care confecționează sau vinde șepci. V. ceaprazar.

ȘEPCÁR ~i m. 1) Meșteșugar care confecționează șepci. 2) Negustor de șepci. /șapcă + suf. ~ar

șăpcár m. Acela care face șăpcĭ. – Și șe- (vest).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

șepcár s. m., pl. șepcári

șepcár s. m., pl. șepcári


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

șepcar, șepcari s. m. (peior.) activist de partid (în anii regimului comunist).

Intrare: șepcar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șepcar
  • șepcarul
  • șepcaru‑
plural
  • șepcari
  • șepcarii
genitiv-dativ singular
  • șepcar
  • șepcarului
plural
  • șepcari
  • șepcarilor
vocativ singular
  • șepcarule
  • șepcare
plural
  • șepcarilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

șepcar

  • 1. Persoană care confecționează (și vinde) șepci.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie:

  • Șapcă + sufix -ar.
    surse: DEX '09 DEX '98