2 intrări

12 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘEMIZÁRE, șemizări, s. f. (Tehn.) Acțiunea de a șemiza.V. șemiza.

șemizare sf [At: DN2 / Pl: ~zări / E: șemiza] (Teh) Acoperire cu un înveliș protector.

ȘEMIZÁRE, șemizări, s. f. (Tehn.) Îmbrăcare într-un înveliș, într-o cămașă. – Cf. fr. chemiser.

ȘEMIZÁRE s.f. (Tehn.) Acțiunea de a șemiza și rezultatul ei. [< șemiza].

ȘEMIZÁ, șemizez, vb. I (Tehn.) A îmbrăca într-un înveliș protector, a acoperi cu un înveliș protector. – Din fr. chemiser.

șemiza vt [At: DN3 / Pzi: ~zez / E: fr chemiser] (Teh) A îmbrăca într-un înveliș protector.

ȘEMIZÁ vb. I. tr. (Tehn.) A îmbrăca într-un înveliș, într-o cămașă. [< fr. chemiser].

ȘEMIZÁ vb. tr. (tehn.) a îmbrăca într-un înveliș, într-o cămașă. (< fr. chemiser)

A ȘEMIZÁ ~éz tranz. (piese tehnice) A prevedea cu un înveliș, cu o cămașă. /<fr. chemiser


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

șemizáre s. f., g.-d. art. șemizắrii; pl. șemizắri

șemizáre s. f., g.-d. art. șemizării; pl. șemizări

șemizá vb., ind. prez. 3 sg. șemizeáză

Intrare: șemizare
șemizare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șemizare
  • șemizarea
plural
  • șemizări
  • șemizările
genitiv-dativ singular
  • șemizări
  • șemizării
plural
  • șemizări
  • șemizărilor
vocativ singular
plural
Intrare: șemiza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • șemiza
  • șemizare
  • șemizat
  • șemizatu‑
  • șemizând
  • șemizându‑
singular plural
  • șemizea
  • șemizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • șemizez
(să)
  • șemizez
  • șemizam
  • șemizai
  • șemizasem
a II-a (tu)
  • șemizezi
(să)
  • șemizezi
  • șemizai
  • șemizași
  • șemizaseși
a III-a (el, ea)
  • șemizea
(să)
  • șemizeze
  • șemiza
  • șemiză
  • șemizase
plural I (noi)
  • șemizăm
(să)
  • șemizăm
  • șemizam
  • șemizarăm
  • șemizaserăm
  • șemizasem
a II-a (voi)
  • șemizați
(să)
  • șemizați
  • șemizați
  • șemizarăți
  • șemizaserăți
  • șemizaseți
a III-a (ei, ele)
  • șemizea
(să)
  • șemizeze
  • șemizau
  • șemiza
  • șemizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

șemizare

  • 1. tehnică Acțiunea de a șemiza.
    surse: DEX '09 DN
  • diferențiere tehnică Îmbrăcare într-un înveliș, într-o cămașă.
    surse: DEX '98

etimologie:

șemiza

  • 1. tehnică A îmbrăca într-un înveliș protector, a acoperi cu un înveliș protector.
    surse: DEX '09 DN

etimologie: