ȘANSONETĂ, șansonete, s. f. Scurtă compoziție muzicală pentru voce, proprie muzicii franceze, de origine populară, cu conținut sentimental sau glumeț (uneori frivol). – Din fr. chansonnette.

șansonetă sf [At: ȘĂINEANU, D. U. / Pl: ~te / E: fr chansonnette] Scurtă compoziție muzicală pentru voce, proprie muzicii franceze, de origine populară, cu conținut liric sau glumeț (uneori frivol).

ȘANSONETĂ, șansonete, s. f. Scurtă compoziție muzicală pentru voce, proprie muzicii franceze, de origine populară, cu conținut liric sau glumeț (uneori frivol). – Din fr. chansonnette.

ȘANSONETĂ, șansonete, s. f. (Franțuzism) Scurtă compoziție muzicală pentru voce, cu conținut liric sau glumeț.

ȘANSONETĂ s.f. Melodie scurtă pentru voce, cu conținut vesel (uneori frivol). [< fr. chansonnette].

ȘANSONETĂ s. f. cântec francez de muzică ușoară, de origine populară, cu caracter sentimental sau satiric. (< fr. chansonnette)

ȘANSONETĂ ~e f. Cântec francez de proporții reduse, cu conținut liric ori satiric. /<fr. chansonnette

șansonetă f. canțonetă (= fr. chansonnette).

*șansonétă, V. canțonetă.

*CANȚONETĂ (pl. -te) sf. 🎼 Cîntecel, cîntec scurt: canțonetele pe care le cîntau la pian BR. -VN. [it.].

*canțonétă f., pl. e (it. canzonetta, dim. d. canzone, și fr. chansonnette, dim. d. chanson, care vine d. lat. cántio, -ónis, cîntare). Cîntecel, romanță, poezioară lirică cîntată. – Și șansonetă (după fr.).

șansonetă s. f., g.-d. art. șansonetei; pl. șansonete

șansonetă s. f., g.-d. art. șansonetei; pl. șansonete

șansonetă s. f., pl. șansonete

șansonetă (șansonete), s. f. – Scurtă compoziție muzicală vocală. Fr. chansonette. Aceleiași familii din fr. chanter, aparțin șantan, s. n. (tavernă, bodegă, cabaret), din fr. café-chantant și șanteză, s. f. (cîntăreață de local); șanticler, s. n. (Arg., lucru prețios, rafinament, obiect excelent), din fr. chanteclair, probabil datorat modei lansată de comedia lui Rostand (cf. Ioradan, BF, IV, 192); șantaj, s. n., din fr. chantage; șantajist, s. m. (persoană care șantajează).

șansonetă (< fr. chansonette, „cânticel”), denumire generică a cântecului francez de muzică ușoară, pe o arie stilistică și tematică extrem de variată, de la melodia sentimentală sau dansantă la cântecul poetic sau politic, în care textul poate căpăta o semnificație egală sau chiar superioară muzicii. Câțiva cunoscuți autori-interpreți de șansonete: Charles Trenet, Charles Aznavour, Gilbert Bécaud, Léo Ferré, Jacques Brel, Michel Polnareff, Georges Brassens.