2 intrări

12 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘANÁL s. n. v. șenal.

șanal n. trecătoare îngustă la intrarea unui port: șanalele Dunării (= fr. chenal).

ȘENÁL, șenale, s. n. Porțiune navigabilă în lungul unui râu, al unui canal sau al unui lac, destul de largă și de adâncă pentru a asigura navigația la intrarea într-un port. [Var.: șanál s. n.] – Din fr. chenal.

ȘENÁL, șenale, s. n. Porțiune navigabilă în lungul unui râu, al unui canal sau al unui lac, destul de largă și de adâncă pentru a asigura navigația la intrarea într-un port. [Var.: șanál s. n.] – Din fr. chenal.

șenal sn [At: ZILOT, CRON. 354 / V: (rar) se~, șan~ / Pl: ~e / E: fr chenal] 1 (Șîs ~ navigabil) Porțiune navigabilă în lungul unui râu, al unui canal sau al unui lac, destul de largă și de adâncă pentru a asigura navigația la intrarea într-un port. 2 Albie artificială care leagă între ele râuri sau canale. 3 (Pgn; nob) Curs de apă. 4 (Sst; sens etimologic) Canal prin care se aduce apa la moară.

ȘENÁL, șenaluri, s. n. (Învechit) Partea cea mai adîncă a unui curs de apă, care permite navigația; canal de trecere a navelor printr-o strîmtoare sau la intrarea într-un port. – Variantă: șanál s. n.

ȘENÁL s.n. Canal de navigație în lungul albiei unui râu sau care leagă între ele râuri și canale. [Var. șanal s.n. / < fr. chenal].

ȘENÁL s. n. parte navigabilă din albia unui curs de apă, a unui canal. (< fr. chenal)

ȘENÁL ~e n. 1) Canal care servește pentru pătrunderea navelor în port sau pentru trecerea acestora printr-un loc îngust. ~ navigabil. 2) Parte navigabilă în lungul unui curs de apa. /<fr. chenal


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

șenál s. n., pl. șenále

șenál s. n., pl. șenále

Intrare: șanal
șanal
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: șenal
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șenal
  • șenalul
  • șenalu‑
plural
  • șenale
  • șenalele
genitiv-dativ singular
  • șenal
  • șenalului
plural
  • șenale
  • șenalelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șanal
  • șanalul
  • șanalu‑
plural
  • șanale
  • șanalele
genitiv-dativ singular
  • șanal
  • șanalului
plural
  • șanale
  • șanalelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

șenal șanal

  • 1. Porțiune navigabilă în lungul unui râu, al unui canal sau al unui lac, destul de largă și de adâncă pentru a asigura navigația la intrarea într-un port.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: