2 intrări
6 definiții

Explicative DEX

șuic sm vz șuică1

șuică1 sf [At: BĂCESCU, P. 55 / V: (reg) șuic sm / Pl: ~ici / E: șui8 + -că] (Iht; Mol) Obleț (Alburnus alburnus).

șuică2 sf [At: ALR I, 1859/825 / Pl: ? / E: ns cf șui7] (Reg) Bor al pălăriei.

Enciclopedice

Șuici, v. Suilă.

Arhaisme și regionalisme

șuică1, șuici, s.f. (reg.) peștișor argintiu; obleț.

șuică2 s.f. (reg.) borul pălăriei.

Intrare: Șuici
Șuici nume propriu
nume propriu (I3)
  • Șuici
Intrare: șuică
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șuică
  • șuica
plural
  • șuici
  • șuicile
genitiv-dativ singular
  • șuici
  • șuicii
plural
  • șuici
  • șuicilor
vocativ singular
plural
șuic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.