3 definiții pentru învelitură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

învelitu sf [At: DOSOFTEI, ap. TDRG / V: (înv) ~văl~ / Pl: ~ri / E: înveli + -(i)tură] (Înv) 1-7 Învelire (1-4, 6-7, 9). 8-9 Învelitoare (1-2). 10 (Rar) Înveliș (3). 11 (Pop) Plapumă. 12 (Pop) Cuvertură. 13 (Reg) Broboadă. 14 (Reg) Scut.

învălitúră f., pl. ĭ. Felu de a învăli. Vechĭ. Învălitoare.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

învelitúră s. f., g.-d. art. învelitúrii; pl. învelitúri

Intrare: învelitură
învelitură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • învelitu
  • ‑nvelitu
  • învelitura
  • ‑nvelitura
plural
  • învelituri
  • ‑nvelituri
  • înveliturile
  • ‑nveliturile
genitiv-dativ singular
  • învelituri
  • ‑nvelituri
  • înveliturii
  • ‑nveliturii
plural
  • învelituri
  • ‑nvelituri
  • înveliturilor
  • ‑nveliturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)