3 definiții pentru învățătoresc


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

învățătoresc, ~ească a [At: SBIEREA, F. S. 318 / Pl: ~ești / E: învățător + -esc] De învățător (4) Si: dăscălesc.

învățătorésc, -eáscă adj. De învățătorĭ, al învățătorilor: corpu învățătoresc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

învățătorésc adj. m., f. învățătoreáscă; pl. m. și f. învățătoréști

Intrare: învățătoresc
învățătoresc adjectiv
adjectiv (A81)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • învățătoresc
  • ‑nvățătoresc
  • învățătorescul
  • învățătorescu‑
  • ‑nvățătorescul
  • ‑nvățătorescu‑
  • învățătorească
  • ‑nvățătorească
  • învățătoreasca
  • ‑nvățătoreasca
plural
  • învățătorești
  • ‑nvățătorești
  • învățătoreștii
  • ‑nvățătoreștii
  • învățătorești
  • ‑nvățătorești
  • învățătoreștile
  • ‑nvățătoreștile
genitiv-dativ singular
  • învățătoresc
  • ‑nvățătoresc
  • învățătorescului
  • ‑nvățătorescului
  • învățătorești
  • ‑nvățătorești
  • învățătoreștii
  • ‑nvățătoreștii
plural
  • învățătorești
  • ‑nvățătorești
  • învățătoreștilor
  • ‑nvățătoreștilor
  • învățătorești
  • ‑nvățătorești
  • învățătoreștilor
  • ‑nvățătoreștilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)