3 definiții pentru învățătoresc
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
învățătoresc, ~ească a [At: SBIEREA, F. S. 318 / Pl: ~ești / E: învățător + -esc] De învățător (4) Si: dăscălesc.
învățătorésc, -eáscă adj. De învățătorĭ, al învățătorilor: corpu învățătoresc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
învățătorésc adj. m., f. învățătoreáscă; pl. m. și f. învățătoréști
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: învățătoresc
învățătoresc adjectiv
| adjectiv (A81) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)