2 intrări

school Articole pe această temă:

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNTẤIAȘI num. ord. f. (Pop.; în loc. adv.) Întâiași dată = prima dată, întâia dată. [Pr.: -tâ-iași] – Întâia + și.

întâiași nof [At: DA ms / E: întâia + și] (Îlav) ~ dată Prima dată.

ÎNTẤIAȘI num. ord. f. (În loc. adv.) Întâiași dată = prima dată, întâia dată. [Pr.: -tâ-iași] – Întâia + și.

întâia v [At: COSTINESCU / Pzi: ~iez / E: întâi] 1-2 (Înv) (A avea sau) a da cuiva prioritate.

ÎNTẮIAȘI num. ord. f. v. întîiași.

ÎNTÎ́IAȘI num. ord. f. (În loc. adv.) Întîiași dată = prima dată, întîia dată. Acelui ce cădea întîiași dată în orășel, dealul artificial îi apărea ca o mare curiozitate. CĂLUGĂRU, O. P. 55. – Variantă: întăiași (CREANGĂ, P. 44) num. ord. f.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!întấia dátă/întấia oáră / (pop.) întấiași dátă loc. adv.

întấiași dátă v. întấia dátă


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

întâiá vb. I (înv.) a avea întâietate față de cineva; a da cuiva întâietate, prioritate.

Intrare: întâiași
adjectiv invariabil (I9)
  • întâiași
  • ‑ntâiași
adjectiv invariabil (I9)
  • întăiași
  • ‑ntăiași
Intrare: întâia (vb.)
întâia (vb.) verb grupa I conjugarea a II-a
verb (V213)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • întâia
  • ‑ntâia
  • întâiere
  • ‑ntâiere
  • întâiat
  • ‑ntâiat
  • întâiatu‑
  • ‑ntâiatu‑
  • întâind
  • ‑ntâind
  • întâindu‑
  • ‑ntâindu‑
singular plural
  • întâia
  • ‑ntâia
  • întâiați
  • ‑ntâiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • întâiez
  • ‑ntâiez
(să)
  • întâiez
  • ‑ntâiez
  • întâiam
  • ‑ntâiam
  • întâiai
  • ‑ntâiai
  • întâiasem
  • ‑ntâiasem
a II-a (tu)
  • întâiezi
  • ‑ntâiezi
(să)
  • întâiezi
  • ‑ntâiezi
  • întâiai
  • ‑ntâiai
  • întâiași
  • ‑ntâiași
  • întâiaseși
  • ‑ntâiaseși
a III-a (el, ea)
  • întâia
  • ‑ntâia
(să)
  • întâieze
  • ‑ntâieze
  • întâia
  • ‑ntâia
  • întâie
  • ‑ntâie
  • întâiase
  • ‑ntâiase
plural I (noi)
  • întâiem
  • ‑ntâiem
(să)
  • întâiem
  • ‑ntâiem
  • întâiam
  • ‑ntâiam
  • întâiarăm
  • ‑ntâiarăm
  • întâiaserăm
  • ‑ntâiaserăm
  • întâiasem
  • ‑ntâiasem
a II-a (voi)
  • întâiați
  • ‑ntâiați
(să)
  • întâiați
  • ‑ntâiați
  • întâiați
  • ‑ntâiați
  • întâiarăți
  • ‑ntâiarăți
  • întâiaserăți
  • ‑ntâiaserăți
  • întâiaseți
  • ‑ntâiaseți
a III-a (ei, ele)
  • întâia
  • ‑ntâia
(să)
  • întâieze
  • ‑ntâieze
  • întâiau
  • ‑ntâiau
  • întâia
  • ‑ntâia
  • întâiaseră
  • ‑ntâiaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

întâiași întăiași

  • 1. popular locuțiune adverbială Întâiași (sau întâia) dată (sau oară)= prima dată, întâia dată.
    surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Acelui ce cădea întîiași dată în orășel, dealul artificial îi apărea ca o mare curiozitate. CĂLUGĂRU, O. P. 55.
      surse: DLRLC
  • comentariu Formă flexionară: întâia.
    surse: DOOM 2

etimologie:

  • Întâia + și
    surse: DEX '09